Cultură şi identitate românească la Pescara

Proiectul „Şcoala românească din Pescara - Armonizarea şi împletirea valorilor româneşti cu cele europene”, desfășurat în cadrul Parohiei ortodoxe „Sfântul şi Dreptul Simeon şi Sfânta Prorociţă Ana” din Pescara, Italia, tocmai s-a încheiat. Principalul obiectiv al activităţilor (derulate în perioada 20 mai - 24 iunie) a fost perpetuarea valorilor culturale româneşti prin conştientizarea apartenenţei la identitatea naţională şi lingvistică, ne spune preotul protopop misionar Alin Iarcă, Protopopiatul Abruzzo din Italia. Pentru mulți dintre copiii beneficiari ai acestui program, cuvântul „românesc“ este asociat cu modul de viață în care trăiesc bunicii lor şi pe care îl regăsesc, adeseori, în sânul bisericii și școlii românești de aici, din localitatea Pescara.

Părinte protopop Alin Iarcă, de ce o şcoală românească în Parohia „Sfântul şi Dreptul Simion şi Prorociţa Ana” din Pescara?

În anul 2011, odată cu primi­rea binecuvântării Preasfințitu­lui Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, de a înființa în localitatea Pescara o parohie pentru românii ortodocși din zonă, am observat și necesitatea desfășurării unor cursuri în limba română. Dacă în secolul al XVI-lea prima școală româ­nească lua ființă în sânul unei biserici din Brașov, astăzi, aici, în diasporă, ne este dat să re­trăim acele momente istorice și suntem chemați să ajutăm copiii de origine română născuți în afara patriei să se familiarizeze cu limba, cultura, trecutul și prezentul țării noastre de origine. La început, școala românească a parohiei se desfășura în casa preotului și chiar în parcul din apropierea spațiului care a găzduit pentru cinci ani sediul parohiei noastre. Cursurile de la școala românească au avut  menirea de a-i ajuta pe copii să petreacă mai mult timp împreu­nă, într-un cadru determinat de valorile creștine, care să constituie o alternativă solidă și o provocare la adresa „ofertei” culturii do­minante, secularizate, în care trăim.

Ce activităţi s-au desfăşurat în cadrul acestei şcoli?

În cadrul școlii românești au fost organizate mai multe activități. Au fost ţinute cursuri de limba, literatura și cultura română, cu scopul de a-i fami­liariza pe copii cu noțiuni fundamentale de gramatică a limbii române și cu numele mari din galeria autorilor români mai vechi și mai noi. Au fost dedicate alternativ cursuri despre istoria și geografia Româ­niei, în cadrul unui tur virtual al țării noastre. Am avut și un stu­diu de bază al pianului. De asemenea, diferite ateliere de pictură, bricolaj, muzică sau alte activi­tăți, în funcție de înclinațiile artistice ale micuților.

Cum v-aţi pregătit pentru aceste activităţi?

Activitățile din cadrul școlii românești s-au desfășurat într-un spațiu nou și generos aflat la demisolul bisericii nou construite. Parohia „Sfântul și Dreptul Si­meon și Sfânta Prorociță Ana”, sus­ținută de părinții copiilor participanți la aceste cursuri, s-a îngrijit ca spațiul în care s-au des­fă­șurat activitățile din cadrul proiectului să beneficieze de o tablă de scris, un proiector, un pian și mobilier specific.

Cu cine aţi colaborat? Cine v-a ajutat?

Primii colaboratori ai acestui proiect au fost copiii şi părinții acestora. Identitatea spiritual-re­li­­gi­­oasă este punctul de plecare al întregului proiect. Factorul religios a fost întotdeauna un coa­gulant al societății, cu atât mai mult cu cât activitățile catehetice au fost asociate limbii naționale. Se înțelege că slujbele bisericești, îndrumarea creștinilor, dar și articolele social-religioase au un im­pact mai mare asupra comuni­tății române dacă păstrează și per­petuează stilistica limbii na­țio­nale. Împreună cu doamna preo­teasă Iarca Andra Maria suntem responsabili de derularea activită­ților cuprinse în această arie.

îLimba română prin povești și poezii” şi-a propus să stimuleze interesul tinerei generații pentru studii în limbă română prin ana­liza directă a textelor din litera­tura română ce evidențiază valo­rile naționale. Cursanții au fost încurajați să își exprime persona­litatea prin mijloacele expresive specifice limbii române, aspect ce amplifică sentimentul aparte­nen­ței la identitatea românească. Prin promovarea îTradițiilor și obiceiurilor românești” s-a avut în vedere continuitatea valorilor naționale care asigură perma­nen­ța specificului cultural românesc. Suntem atenţi la transmiterea elementelor de cultură și civilizație către noile generații prin utilizarea corectă şi nuanţa­tă a limbii române.

A fost prima activitate de acest gen? Mai desfăşuraţi şi alte activităţi pentru români?

În cadrul parohiei noastre, pe lângă activitățile educative pentru copii mai desfășurăm și alte activități socio-culturale. Prin programul social îBanca de alimente”, sute de persoane în dificultate economică sunt ajutate cu alimente (au fost sprijinite peste 225 de persoane din parohia noastră, cu circa 15 tone anual). „Diaconia săraci și pribegi” este un program social prin care voluntari ai parohiei noastre merg periodic și cercetează pe cei fără adăpost din Pescara (circa 80 de oameni ai străzii), oferindu-le mâncare caldă. Un alt program social este „O șansă la viață”, campanie ce datează de aproape șase ani, timp în care s-a format un grup al parohiei noastre care donează periodic sânge la centrul de transfuzii din Pescara. Iar prin proiectul „Desaga milosteniei” se strâng rechizite școlare, haine şi alimente neperisabile, care sunt trimise la numeroase familii din România, aflate în dificultate.

De când există o biserică românească în Pescara?

Parohia îSfântul și Dreptul Simeon și Sfânta Prorociță Ana” a luat ființă în anul 2011, iar pe 25 aprilie 2017 Preasfințitul Părinte Siluan, înconjurat de un sobor de preoți, a pus piatra de temelie la prima biserică ortodoxă de pe malul Mării Adriatice. La 6 octombrie 2018, tot Preasfințitul Părinte Siluan, înconjurat de un sobor de preoți, a binecuvântat lucrările de la construcția bisericii ortodoxe din localitatea Pescara, de la această dată toate activitățile parohiei desfășurându-se în biserica nou construită, care se află la stadiul de construcție de 80%.

Care au fost bucuriile acestor activităţi? Dar provocările?

În această perioadă am avut multe bucurii, printre care aș sublinia primirea unui ajutor financiar de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, care ne va ajuta să completăm lucră­rile de la construcția bisericii și a școlii parohiale. Participanții s-au remarcat încă de la înce­putul proiectului prin susținerea unui moment artistic în cadrul Festivalului Bucuriei - etapa pro­to­popială, în care au creionat un tablou al satului românesc prin cântec și prin joc. Tot în cadrul acestui festival a fost posibilă vizi­tarea unui muzeu de icoane, de obiecte tradiționale și semne de carte confecționate de către copii și părinți.

Ce mai înseamnă românesc pentru aceşti copii, mulţi dintre ei născuţi în Italia? Dar pentru sfinţia voastră?

Pentru mulți dintre copilașii noștri, cuvântul românesc este asociat de multe ori cu stilul de viață în care trăiesc bunicii lor, stil pe care îl regăsesc adeseori în sânul bisericii și școlii româ­nești de aici, din localitatea Pes­cara. Pentru mine, românesc este modul în care m-am născut, slujesc și trăiesc.