Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Postul informațional”, o necesitate a omului modern
În această epocă a schimbărilor rapide și multitudinii de informații a apărut un nou concept, acela de ,,post informațional”. Despre consecințele asaltului, zilnic, de informații asupra vieții noastre am vorbit cu pr. dr. Mihai Iordache, parohul Bisericii Olari din București, cercetător științific în Comisia pentru Istoria Sud-Estului Europei, a Fundației Pro Oriente - Universitatea din Viena, și autorul lucrării „Postul informațional. Omul între liniștea filocalică și explozia de tehnologie digitală”.
Părinte Mihai Iordache, care sunt consecințele faptului că zilnic suntem asaltați de cantități uriașe de informații?
Una dintre consecințele negative ale acestui asalt de informație la care suntem supuși zilnic este absența unei odihne adecvate și necesare organismului, psihicului și sufletului nostru, caracterizată printr-un somn de slabă calitate, cât mai redus și la ore cât mai târzii. Lipsa „postului informațional” sau absența autocontrolului în viața omului îl pot conduce la o stare de slăbire a puterilor sufletești și psihice, caracterizată prin ceea ce specialiștii numesc „epuizarea eului”, termen care descrie capacitatea diminuată a omului de a-și regla propriile gânduri, sentimente și acțiuni. Omul ajunge în situația de a nu putea să-și controleze principiile și dorințele, fiind de fapt copleșit de uriașa cantitate de informații și noutăți, care se revarsă în permanență peste mintea sa. În acest mod se instalează în conștiința sa dezordinea psihică, afectând în mod negativ, căci informațiile intră în conflict cu intențiile existente sau care ne distrag de la realizarea lor.
În această situație omul mai poate avea control deplin asupra voinței și vieții sale?
Din cauza abundenței permanente a informațiilor, libertatea omului este, puțin câte puțin, anihilată sau denaturată, reorientată chiar împotriva propriei voințe. Omul nu știe ce să mai creadă și pe cine să mai creadă. În scurt timp, se poate instala în mintea sa un haos al gândurilor și al principiilor. Specialiștii în domeniu ne avertizează că, de câte ori informațiile ne perturbă conștiința, amenințându-i țelurile, intrăm într-o stare de dezordine interioară, care ne afectează foarte mult eficiența în activitățile noastre. Astfel de experiențe prelungite pot slăbi eul încât nu mai poate investi atenție pentru realizarea scopurilor sale. Accesibilitatea atât de mare a informației digitale ne face leneși din punct de vedere mintal. Dacă omul nu ia măsuri ferme și concrete pentru a ieși din starea de „epuizare a eului”, viața sa va deveni din ce în ce mai întunecată, fără un rost bine definit, iar scopurile sale vor fi pur materiale și de scurtă durată. Aruncarea în „brațele” plăcerilor și ale divertismentului îi par acestuia ca soluții plauzibile, cu toate că ele nu fac decât să-l piardă și mai rău, iar el, cel puțin în parte, este conștient de acest lucru. Tocmai de aceea, „postul informațional” se dovedește a fi de un real folos omului, o necesitate absolut stringentă, pentru a nu ajunge în stare de decădere sufletească și psihică sau pentru a ieși din ea, odată ajuns acolo.
Trăim în era comunicării și se spune, adesea, că un om bine informat este mai puternic, cum să ne raportăm la avalanșa de informații cu care venim în contact permanent?
Este edificator faptul că, în ziua de astăzi, omul nu mai depune nici un efort pentru căutarea informațiilor. Acestea pătrund în viața sa, într-o avalanșă continuă, la o simplă apăsare pe buton sau la un simplu click în mediul digital. Nesănătos este faptul că nu există nici un fel de selecție a informațiilor, în funcție de importanța, relevanța sau folosul lor. Nu există nici un fel de criteriu de ierarhizare a acestora. De aceea, omul este chemat, prin puterea voinței sale și prin autocontrol, să creeze adevărate filtre sau bariere pentru uriașa cantitate informațională care dorește să intre în permanență în mintea sa. Filosoful Constantin Noica ne-a atras atenția asupra faptului că, în vechime, informația importantă, utilizată în mod rațional și echilibrat, avea menirea de a forma copiii și tinerii pentru viață și de a modela adulții pentru societate. În ziua de astăzi, din nefericire, din cauza folosirii în exces și în mod necontrolat a informației și a cantității uriașe a acesteia, sensurile prime ale cuvântului s-au răzbunat, întorcându-se împotriva noastră. Astăzi, informațiile superficiale și inutile nu ne mai formează, ci ne deformează personalitatea.
Și atunci, cum ne poate ajuta „postul informațioanal”?
Concret vorbind, „postul informațional” înseamnă să ne deconectăm de la internet și să nu-l folosim decât atunci când este absolut necesar, fără a mai naviga frenetic și fără rost pe nenumărate și diverse site-uri, să închidem calculatorul, televizorul, radioul și să nu mai citim toate tabloidele. Să avem perioade de timp în care să închidem și telefonul mobil, să nu mai pierdem timpul cu scrisul și cititul e-mailurilor sau mesajelor inutile de pe telefon, WhatsApp etc., să nu mai postăm orice nimicuri pe Facebook, să nu mai jucăm jocuri video și să nu ne mai uităm la filme sau videoclipuri cu conținut imoral, care ne amprentează negativ mintea și ne tulbură liniștea. Toate acestea ne fragmentează gândirea și ne reduc capacitatea de a ne concentra asupra obiectivelor prioritare și importante ale vieții noastre. În perioadele sau zilele de post, închizând toate aceste „ferestre” de comunicare a informației, ne putem concentra mult mai bine asupra vieții interioare, asupra sufletului nostru și asupra purificării sale. Astfel, putem să intensificăm și să amplificăm perioadele de meditație și de autoreflexie, obținând, în același timp, un real folos fizic și psihic, după cum o dovedesc cercetări științifice medicale recente. Renunțând la toate aceste mijloace perturbatoare, ne putem forma mult mai bine atenția și ne putem educa mai bine percepția și concentrarea.
„Postul informațional“ vine în completarea celui alimentar și sufletesc?
Da, în perioada zilelor de post, atunci când unim „postul informațional” cu postul alimentar și cu cel sufletesc, descoperim în interiorul nostru puteri sufletești noi, care ne ajută să muncim mai mult, să citim mai mult timp, fără întrerupere și mai concentrat, să avem o claritate mai mare a minții și o limpezime mai accentuată a gândurilor. Vom reuși, totodată, să ne susținem mai bine și pentru mai mult timp concentarea și atenția în toate activitățile. Astfel, devenim mai perseverenți în eforturile noastre și putem avea mai multă bucurie în tot ceea ce facem. „Postul informațional” ne ajută să punem stavilă supraîncărcării informaționale vizuale și auditive, pentru a ne putea liniști și a putea reflecta la sensurile lucrurilor și la rostul nostru. „Postul informațional” solicită controlul minții asupra inimii. Prin ferirea inimii de impulsurile și dorințele nefolositoare, mintea se păzește, de fapt, și pe sine însăși. Păzind inima de toate tulburările exterioare, mintea reușește să aprofundeze mai mult tainele inimii și să o cunoască din ce în ce mai adânc. În felul acesta se cunoaște, în fapt, omul mai bine pe sine însuși.