Deşi e una din cele mai secularizate ţări europene, Franţa îşi redescoperă rădăcinile creştine. În ultimii 20 de ani, marile oraşe franceze primesc tot mai mulţi emigranţi ortodocşi care dau o mărturie discretă şi vie despre frumuseţea Ortodoxiei, inclusiv prin mijloacele de comunicare moderne. Unul dintre aceşti mărturisitori este jurnalistul Bogdan Florin Vlaicu, teolog român stabilit în Paris acum 12 ani, care realizează, încă din anul 2001, o emisiune ortodoxă difuzată săptămânal la Radio Enghien idFM (98.0 FM) şi la Radio Notre Dame (100.7 FM), cu arie de emisie în Paris şi în toată regiunea Ile-de-France.
Începând din toamna anului trecut, cu binecuvântarea IPS Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Centrale şi Meridionale, Bogdan Vlaicu a lansat o altă emisiune, intitulată "Vocea română din lume", adresată românilor din toată diaspora şi din ţară. Emisiunea este difuzată la Radio Trinitas în fiecare duminică, de la ora 18:30, şi este disponibilă permanent şi pe site-ul voceadiasporei.mitropolia.eu. Realizatorul ne-a acordat un interviu.
Domnule Bogdan Florin Vlaicu, care sunt motivele pentru care aţi considerat necesară emisiunea "Vocea română din lume" şi cum vine ea în sprijinul românilor din diaspora?
Această emisiune s-a dorit a fi o voce a românilor plecaţi în lume. Locuiesc de 12 ani în Paris. Cunosc destul de bine această lume a diasporei şi am întâlnit aici români care pot fi exemple atât pentru cei din ţară, dar mai ales pentru cei care au plecat în afara graniţelor, prin felul în care şi-au păstrat identitatea românească şi identitatea spirituală ortodoxă. Am făcut acest proiect de emisiune după ce am devenit conştient de un fapt: noi avem o diasporă uriaşă, poate cea mai mare din istoria poporului român, dar noi nu avem, din păcate, încă experienţa altor popoare care sunt învăţate să trăiască în diaspora de câteva sute de ani, cum sunt cei din diaspora evreiască, grecească sau armenească. Românii sunt încă pe cale să înveţe modul în care îşi pot păstra identitatea în diaspora şi au nevoie de exemplele celor care au reuşit acest lucru, deoarece nu e deloc simplu să trăieşti într-o lume diferită, în care există permanent tentaţia de a încerca să te topeşti în masa de oameni care te înconjoară, de a-ţi schimba identitatea şi naţionalitatea. Cea dintâi şi singura instituţie care s-a ocupat de păstrarea identităţii româneşti peste hotare, într-un mod serios, a fost şi este Biserica Ortodoxă Română, care s-a străduit, în ciuda dificultăţilor materiale, să organizeze parohii şi să răspundă nevoilor acestor români. În Occident, biserica este principalul loc unde românii se întâlnesc, unde pot să vorbească româneşte, unde pot să-şi împărtăşească experienţa, unde pot să-şi spună problemele şi să găsească soluţii împreună. Emisiunea "Vocea română din lume" vine în sprijinul acestor români, în primul rând, arătându-le exemple pozitive.
Cum vă alegeţi invitaţii?
De când a fost lansată această emisiune, am încercat să am invitaţi cât mai variaţi, oameni care au reuşit aici, în diferite sfere de activitate şi care pot să împărtăşească şi altora din experienţa lor. Aceştia le povestesc ascultătorilor cum au reuşit ei să-şi menţină identitatea naţională şi spirituală şi ce beneficii le-a adus acest lucru. În diaspora, există români care, deşi trăiesc de mult timp aici, nu reuşesc să se adapteze; privesc cu foarte mare dor către ţara lor şi şi-ar dori să se întoarcă. Situaţiile sunt foarte diferite şi este important să cunoască aceste exemple, atât pentru românii de aici, din afară, cât şi pentru cei din ţară. Apoi, experienţa celor din diaspora poate fi valoroasă pentru cei din ţară din alte puncte de vedere. Eu cred în întoarcerea multora dintre românii de aici în ţară, în momentul în care va exista o relansare economică a României. Atunci ar putea veni în România cu toată experienţa dobândită aici, în diferitele domenii de activitate în care au lucrat. Încerc să le cultiv ascultătorilor mei această dorinţă de a reveni în ţară, aducând în emisiune români care îşi exprimă în mod sincer dorul de ţară, povestind despre bucuria pe care o simt când revin, despre faptul că nu pot uita ţara de unde au plecat şi s-au format.
Majoritatea românilor de aici, din Paris, sunt veniţi la studii sau la muncă. În ambele cazuri, investesc foarte mult timp în ceea ce fac. Cum faceţi ca mesajul acestei emisiuni să fie auzit şi de către cei care nu au acces la radio sau internet la ora difuzării?
Pentru cei care nu au posibilitatea să asculte în direct emisiunea, am construit, încă de la începutul acestei emisiuni, un site care funcţionează pe sistem de blog, care poate fi accesat la adresa voceadiasporei.mitropolia.eu. În fiecare duminică, eu adaug textul de prezentare al emisiunii, fotografii legate de tema dezbătută şi adaug emisiunea în format audio în podcast. În felul acesta, ea se poate descărca şi asculta oricând. Astfel emisiunea îşi îmbogăţeşte paleta de informaţii şi îşi măreşte gradul de accesibilitate.
Aveţi un feed-back din partea ascultătorilor?
Am comentarii pe care le primesc fie pe site, fie prin email de la ascultători care se bucură de existenţa acestei emisiuni şi îmi împărtăşesc din gândurile lor. Am primit chiar un mesaj din Japonia de la un român care mă ascultase în direct, deşi în Japonia era două noaptea. Primesc mesaje din toată diaspora, dar şi din ţară. În general, români care sunt foarte entuziasmaţi de faptul că pot asculta experienţa celor plecaţi în diaspora.
Emisiunea "Vocea română din lume" este relativ tânără. În octombrie împlineşte primul an. Vorbiţi-ne, vă rugăm, despre emisiunea pe care o realizaţi în cadrul postului francez Radio Notre Dame, care aniversează 10 ani de emisie săptămânală.
După cum vă spuneam, am sosit în Paris acum 12 ani, în dorinţa de a-mi continua studiile în domeniul teologic, începute în ţară la Bucureşti. La un an şi ceva după ce am sosit, la îndemnul Înalt Preasfinţitului Mitropolit Iosif, am făcut proiectul unei emisiuni în limba franceză pentru toţi creştinii ortodocşi din Franţa. Astfel, pe 7 aprilie 2001, a fost lansată prima emisiune ortodoxă din Paris, intitulată "LâEglise Orthodoxe aujourdâhui" (Biserica Ortodoxă astăzi), difuzată la început pe postul de radio Enghien idFM 98.0 FM, iar ulterior şi la Radio Notre Dame 100.7 FM, care este postul de radio catolic al Parisului. Cel din urmă are o arie de emisie pe toată regiunea Ile-de-France şi cu un public estimat la 10 milioane de ascultători. Emisiunea este preluată din baza de date a Confederaţiei Francofone a Radiourilor Creştine şi difuzată săptămânal de mai multe radiouri din Franţa şi din lumea francofonă. De anul trecut, este prima emisiune ortodoxă difuzată în Antilele franceze, pe undele radioului catolic Massabielle din Guadaloupe.
Am ales titlul "Biserica Ortodoxă astăzi" pentru a sublinia unitatea şi unicitatea Bisericii Ortodoxe, precum şi actualitatea sa. Am considerat că termenul "ortodoxia", titlu al unor cărţi teologice şi al altor emisiuni de radio şi televiziune din Franţa, nu este destul de precis din punct de vedere eclesiologic, mai ales într-o ţară unde se foloseşte într-un sens mai larg şi unde se vorbeşte despre Biserici Ortodoxe doar la plural. Emisiunea are binecuvântarea Adunării Episcopilor Ortodocşi din Franţa şi este disponibilă, la rubrica podcast audio, şi pe site-ul www.orthodoxie.com, care este principalul site de informaţie ortodoxă în limba franceză. Prin faptul că este disponibilă în podcast pe internet, este ascultată în întreaga lume de ortodocşii francofoni. Am avut reacţii din colţurile îndepărtate ale lumii, unele chiar din America sau Africa. Recent am primit o cerere oficială din partea directorului radioului Vocea Ortodoxiei din Congo Brazzaville pentru a-i da acordul ca emisiunea mea, pe care el o ascultă de o vreme pe internet, să fie difuzată la acest post de radio de misiune ortodoxă din Africa, ceea ce am acceptat cu plăcere.
În ceea ce priveşte invitaţii, am în vedere să aduc la microfonul Radio Notre Dame persoane care să reprezinte toate comunităţile ortodoxe din Franţa. Ţinând cont că în Paris există ortodocşi de toate naţionalităţile, precum şi autohtoni convertiţi la Ortodoxie, emisiunea aceasta are rolul de a crea o legătură între comunităţile ortodoxe de aici. Mai sunt multe de făcut în acest sens, deoarece există această tentaţie ca fiecare comunitate să-şi trăiască credinţa puţin închisă în sine; or, în această varietate pe care o are expresia credinţei ortodoxe la diferite popoare există o bogăţie foarte mare şi este foarte util ca ortodocşii să se cunoască între ei, să aibă slujbe la care să participe împreună, pentru că avem de învăţat unii de la alţii. În cei 10 ani de când a fost lansată emisiunea, am avut şansa să invit în studio numeroase personalităţi din lumea ortodoxă, între care Mitropolitul englez Kallistos Ware de Diokleia, Mitropolitul arab George Khodr al Muntelui Liban, precum şi teologi renumiţi precum Olivier Clément, părintele Boris Bobrinskoy, părintele Nicolas Ozoline, părintele John Breck şi Jean-François Colosimo. Un interviu pe care l-am realizat în franceză cu părintele Teofil Părăian, cu prilejul ultimei sale vizite la Paris, l-a făcut cunoscut în Franţa pe acest mare duhovnic român.
Cum privesc ascultătorii prezenţa unei emisiuni ortodoxe în grila de programe a unui radio catolic?
Fiind difuzată la Radio Notre Dame, emisiunea este ascultată bineînţeles de foarte mulţi romano-catolici de aici, din Franţa. Am avut şi de la aceştia reacţii frumoase, iar unii mi-au spus că sunt interesaţi de Ortodoxie şi mi-au mărturisit că această emisiune le aduce foarte mult pe plan duhovnicesc. În momentul în care am propus proiectul postului de radio Notre Dame, directorul de programe mi-a spus că această emisiune era aşteptată de mult şi că mulţi ascultători le-au spus că această deschidere către Biserica Ortodoxă este foarte importantă.
Emisiunea promovează cu precădere dialogul interortodox şi are o deschidere ecumenică, în sensul că o mare parte din ascultători sunt catolici, iar anumite lucruri trebuie explicate şi pe înţelesul lor, mărturisindu-le despre bogăţia extraordinară a Ortodoxiei, aşa cum este ea trăită aici în Franţa. În cadrul mitropoliei noastre, avem comunităţi întregi de francezi deveniţi ortodocşi, păstoriţi de preoţi ortodocşi francezi. Aş da exemplul părintelui Marc-Antoine Costa de Beauregard, care este un preferat al emisiunilor mele, deoarece este un bun exemplu pentru felul cum înţelege şi trăieşte Ortodoxia un occidental, un francez născut într-o familie catolică, care a întâlnit Ortodoxia şi a înţeles profunzimile ei, care a avut şi şansa să-l cunoască bine pe părintele Dumitru Stăniloae. L-am invitat atât la emisiunea în limba franceză, cât şi la cea în limba română, pentru ca românii să înţeleagă valoarea pe care o are moştenirea lor spirituală. Atunci când un intelectual francez, de origine aristocrată, vorbeşte atât de frumos despre spiritualitatea ortodoxă românească, mulţi români care pun la îndoială valorile pe care le-au moştenit din familie au ocazia să preţuiască mai bine Ortodoxia şi să se întoarcă în Biserică.
Aţi amintit numele unor erudiţi profesori de teologie, unii dintre ei convertiţi la Ortodoxie de la Catolicism, precum şi exemplul părintelui Marc-Antoine Costa de Beauregard. Cum se raportează ascultătorii catolici atunci când invitaţi în emisiune un creştin care a îmbrăţişat Biserica Ortodoxă, deşi s-a născut în Biserica Romano-Catolică?
Nu s-a pus niciodată problema din acest punct de vedere. Este bine ştiut faptul că, din păcate, în Franţa, din cauza procesului accelerat de secularizare din ultimele decenii, comunitatea majoritară nu mai este Biserica Catolică, ci mulţimea oamenilor liber-cugetători sau atei, majoritatea nebotezaţi. Biserica Catolică a conştientizat această situaţie şi nu mai are imediat un reflex negativ atunci când un francez convertit vorbeşte despre credinţa ortodoxă. Olivier Clément, spre exemplu, provenea dintr-o familie complet atee, unde a primit o educaţie fără nici o referinţă creştină.
Se poate vorbi despre o bucurie comună a celor două Biserici pentru fiecare om convertit la creştinism, indiferent pentru care din ele a optat?
N-aş putea să generalizez acest lucru, dar pot să spun că am întâlnit o asemenea atitudine, atât din partea reprezentanţilor celor două Biserici, cât şi din partea ascultătorilor catolici care mi-au scris. De exemplu, în urma unei emisiuni, în care părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard explica legătura dintre Euharistie şi Căsătorie, am primit comentariul unui ascultător catolic care spunea că nu a auzit în viaţa lui un preot catolic vorbind atât de frumos despre legătura dintre cele două Sfinte Taine şi că a fost foarte încântat să-l asculte. Un alt exemplu: când am făcut o emisiune despre Comunicatul de la Ravenna, unde a avut loc în urmă cu câţiva ani întâlnirea Comisiei mixte de dialog ortodox-catolic, am comentat textul comunicatului pentru a disipa confuziile care se creaseră, deoarece unii jurnalişti anunţau deja că ortodocşii recunosc primatul papal. Mergând pe text, am explicat că s-a discutat despre rolul episcopului Romei în primul mileniu şi nu mai mult decât atât. Ulterior, am primit un mesaj de la un ascultător catolic, care mi-a transmis felicitările lui pentru sinceritatea şi justeţea afirmaţiilor din emisiune. Există mulţi catolici de bună-credinţă, care sunt într-adevăr deschişi spre dialog şi cu care este o plăcere să discuţi.
Ce vă propuneţi pentru viitor în ceea ce priveşte cele două emisiuni?
Pentru viitor îmi propun, în primul rând, să le continui deoarece nu este uşor să pregăteşti săptămânal două emisiuni cu durată de jumătate de oră. Îmi propun să diversific gama invitaţilor, astfel încât aceste emisiuni să-şi atingă scopul cât mai bine. Pentru emisiunea în limba franceză, îmi doresc să reuşească să prezinte cât mai bine o vitrină a Ortodoxiei în Franţa, iar pentru emisiunea în limba română, să le amintească permanent românilor de pretutindeni de marile personalităţi române din diaspora care fac cinste ţării noastre. AIRE
