Întâia Învățătoare În viața-mi de școlar, lumina poartă chipul Doamnei mele, iar mâna-i, când atinge mâna-mi, se simte ca un psalm. Din vorba dumneaei se coc și litere, și stele și parcă orice
POEZIE: Nicolae Apostolescu
În aşteptarea clipei
Când voi muri să nu mă plângeţi,
Căci moartea e ceva firesc,
Care nu iartă, chiar de curge
Şuvoi de lacrimi omeneşte.
Să fiţi deci tari precum e fierul
Sau piatra dură, de granit,
Căci cel ce pleacă nu mai vine,
Din drumul lui spre infinit.
Chiar dacă despărţirea-i crudă
Şi este greu la început,
Este reversul bucuriei
Şi clipei când noi ne-am născut.
Ne-am bucurat nespus cu toţii
Păşind în viaţă pentr-un trai,
Iar pentru faptele făcute
Să ne primească Domnu-n Rai.
Să facem fapte bune-n viaţă,
Să ne-ajutăm la mari nevoi,
Căci plata vom primi cu toţii
La Judecata de Apoi.



.jpg)