Crez În poezie mă încred ca într-un înger Care îmi știe viața pe de rost Îmi îngăduie să mă închin oricărui zeu Îmi este Dumnezeu, pe pământ și în cer. Cred în poezia care nu îmi cere bir
06 Aug, 2026
POEZIE: Romiţa Mălina Constantin
CÂND STAU DE VORBĂ CU MINE
ca un copil de trupă
trec prin culise
cu o melodie de Chopin în piept
prin gaura cheii
văd peștii
cum se zbat în năvod
singurătatea e pâinea
mestecată domol
după o rundă de aplauze
numai eu, Doamne,
scârțâi din balamale
odată cu pasărea neagră
care zvâcnește sub pământ
când iubesc
inima o ia înainte
de cele mai multe ori tac
cântăresc
cu o pană
umbletul.
LA ASFINȚIT
seară de seară
când mă așez la cină
bunica-i în spatele meu
cu o cruce
pe care o știu
de când mergeam la vie
cu ea
și barba soarelui
se lăsa în mâinile noastre
făcându-ne semne de trudă grea
niciodată n-am știut
de ce tăcea
cum tace și-acum
când laptele dă în fiert
în ceaunul de mămăligă
ceilalți de sus
privesc
numai ea îmi pune o stea în frunte
mirosind a flori de salcâm
lângă icoana de lemn.
DIN GURA ZILEI
încă o piruetă
și iată-mă afectuoasă
cu toate creaturile nopții
ținându-le pe genunchi
așa cum îmi țineam fiul când se speria
și-i arătam o pasăre pe geam
în taină zic
Tată, dă-le Lumină
curăță locul acesta
cât să mă vezi
să Te văd.
.jpg)
