Crez În poezie mă încred ca într-un înger Care îmi știe viața pe de rost Îmi îngăduie să mă închin oricărui zeu Îmi este Dumnezeu, pe pământ și în cer. Cred în poezia care nu îmi cere bir
POEZIE: Șerban Madgearu
Taină
Mai întâi L-am răstignit.
Apoi am stat și m-am gândit
Ce fac cu El, ce fac cu mine,
Ce este drept și ce e bine.
Ieri noapte L-am lăsat pe Dumnezeu
Să plângă șiroaie în sufletul meu.
A plâns mult și mult m-a spălat...
N-am fost niciodată așa de curat.
Am plecat dimineața aproape smerit.
Am plecat de pe unde am fost rătăcit.
Am mers cu speranță și-am mers
cu suspin
Să-L mănânc și să-L beau și să mă
închin.
Și iarăși a plâns în sufletul meu
Și iar mi-a fost frică
Și iar mi-a fost greu,
Fiindcă pe cruce-L pusesem și eu.
Am ascultat și m-am adunat din noroi
Cu silă de mine, cu silă de noi.
Am ascultat cuvântul ca pe-un
descântec
Și am primit lumină și zâmbet
și cântec.
I-am mâncat trupul
Și sânge am luat.
Și-acum îmi e foame,
Căci viață mi-a dat.
Mă arde, mi-e cald și mi-e bine
Și poate la noapte rămâne cu mine.
Iar mâine nu știu ce va să mai fie,
Dar astăzi sunt parte din veșnicie.



.jpg)