Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ va începe o etapă de modernizare şi reorganizare a expoziţiei permanente, având ca scop adaptarea ofertei de vizitare la cerinţele publicului actual. Muzeul „Grigore Antipa“ va prezenta, azi, în premieră, conceptul proiectului de reorganizare şi modernizare a expunerii permanente şi a spaţiilor destinate activităţilor publice, în cadrul lucrărilor ediţiei anuale a Conferinţei Naţionale a Specialiştilor din Domeniul Protejării Patrimoniului Cultural Naţional, organizată de către Ministerul Culturii şi Cultelor, ieri şi astăzi, la Sinaia. „Intenţionăm ca, începând cu acest an, în care Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» din Bucureşti aniversează 100 de ani de la deschiderea în sediul actual, să punem în practică acest proiect“, a declarat Ioana Matache, director general adjunct al muzeului.
„Reorganizarea şi, mai ales, modernizarea expoziţiei permanente au ca obiective transformarea vizitatorilor din «trecători pasivi» în participanţi la căutarea, trierea şi evaluarea informaţiilor asociate pieselor de patrimoniu (informare computerizată), valorificarea exponatelor prin etalarea lor în cadre scenografice particularizate, prin care vor fi prezentate publicului, fără obişnuitele «texte de muzeu», date despre biologia, ecologia şi evoluţia speciilor“, a mai spus ea.
Primele săli ale Muzeului din Şoseaua Kiseleff s-au deschis oficial la 24 mai 1908, în prezenţa regelui Carol I şi a familiei regale. Astfel, pentru prima dată în lume şi cu semnătura de inventator a lui Grigore Antipa, muzeul din Bucureşti expunea dioramele biogeografice - vitrine tridimensionale închise printr-un geam, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale, proiectate pe un fundal pictat, adoptate, ulterior, ca mod de expunere de către toate muzeele europene şi chiar de către cele din America. Reprezentanţii muzeului îşi propun, ca la împlinirea a 100 de ani de la deschiderea muzeului, acesta să fie „reinventat“.
.jpg)
