Muzeul Naţional al Literaturii Române îl omagiază pe Panait Istrati

O amplă expoziţie fotodocumentară dedicată scriitorului Panait Istrati, la implinirea a 125 de ani de la naşterea acestuia, s-a deschis la Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR). Alcătuită sub genericul „Odiseea unei prietenii - Panait Istrati - Nikos Kazantzakis“, expoziţia reuneşte fotografii şi documente din arhiva Casei memoriale „Panait Istrati“ din Brăila, unele în premieră, precum certificatul de naştere, restaurat, al lui Istrati, dar şi manuscrise ale scriitorului. Sub o altă formă, ea a fost deschisă, în octombrie, în Grecia, în localitatea natală a tatălui scriitorului, conform Agerpres.

Personalitatea „părintelui“ Chirei Chiralina şi a marelui său prieten de la sud a fost evocată la vernisaj de Elena Lazăr - „Kazantzakis vorbind despre Dumnezeu“, Zamfir Bălan - „Istrati omul“, Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, - „Panait Istrati. Fundal istoric naţional şi european“, Constandina Stoian - „Temeiul unei prietenii: Istrati- Kazantzakis“ şi Florin Vasilescu „Scriitori printre sirene“. A fost prezentat, totodată, printr-o înregistrare video, un emoţionant cuvânt al lui Fănuş Neagu intitulat „Nikos, grecul“. Manifestările consacrate scriitorului de la Dunăre, de la a cărui naştere s-au implinit, în august, 125 de ani, au avut loc săptămâna trecută, joi, în Brăila, oraşul natal al autorului, cu prezentarea expoziţiei „Panait Istrati - fotografii din Rusia sovietică (1927-1929)“.

Panait Istrati (1884-1935) s-a născut în Brăila. Primele încercări literare datează din 1907, cu preponderenţă scriitorul făcând publicistică în presa muncitorească din România. Între 1910-1912 îşi publică primele povestiri: „Mântuitorul“, „Calul lui Bălan“, „Familia noastră“, „1 Mai“. Colaborează la ziarele „Viaţa socială“, „Dimineaţa“, „Adevărul“ şi se apropie de de cercurile socialiste. În 1927 a vizitat Moscova şi Kiev, în Rusia întâlnindu-l pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis.

În 1929 a călătorit din nou în Rusia sovietică, voiajul fiind sursa de inspiraţie a operei „Vers lâautre flamme - Confession pour vaincus“ (tradusă în limba engleză sub titlul „The Confession of a Loser“) în care denunţă abuzurile regimului comunist. Izolat, singur şi bolnav de tuberculoză, a murit la Sanatoriul Filaret.

Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză şi română, a fost tradusă în peste 30 de limbi.