Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Pagina copiilor Iepurele şi broasca ţestoasă

Iepurele şi broasca ţestoasă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Pagina copiilor
Data: 17 Aprilie 2010

Un iepure care privea mersul leneş al unei ţestoase îi spuse acesteia în glumă:

- Vrei să facem o întrecere, să vedem cine aleargă mai repede?

Ţestoasa încuviinţă. A doua zi, dis-de-dimineaţă, veniră la locul hotărât pentru începerea cursei. Multe animale voiau să privească întrecerea şi aşteptau cu nerăbdare. Domnul Şoarece trase o linie roşie pentru start şi veveriţa dădu semnalul de plecare cu un fluier. Iepurele porni val-vârtej, iar ţestoasa încetinel, după cum îi era felul. Cum o luase cu mult înaintea ţestoasei, iepurele se aşeză să mănânce câţiva morcovi proaspeţi. În timp ce mânca, trecu şi ţestoasa, asudată, dar hotărâtă să nu se dea bătută. Iepurele mai alergă un pic şi, în dreptul unui sat, se aşeză sub un copac să se odihnească. Târziu, ţestoasa îl ajunse din urmă, dar trecu mai departe fără să se oprească.

Iepurelui i se făcu somn. Îşi spuse:

- Soarele ăsta e prea fierbinte. Mai bine dorm un pic! Ţestoasa e înceată şi voi avea timp s-o întrec!

Când se trezi, văzu că se lăsa noaptea. Sări ca ars şi porni pe urmele ţestoasei. În depărtare, o văzu cum trece linia de sosire şi câştigă întrecerea. Toate animalele au aplaudat-o. I-au dat apoi o cupă, ca unei mari câştigătoare. Iepurele a ajuns târziu, obosit şi ruşinat, tocmai el, care credea că este cel mai bun alergător. Aşa a aflat că străduinţa este un dar nepreţuit.