Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
Sărbători fericite!
De mult, de mult de tot, era un băieţaş pe nume Nicolae, care avea multă credinţă şi se ruga cu dragoste la bunul Dumnezeu.
El era sărac, dar nu îşi dorea nimic pentru sine, doar de frăţiorii săi se îngrijora. Şi s-a gândit el să scrie o scrisoare prin care să Îl roage pe bunul Dumnezeu astfel: "Doamne, nu Îţi cer pentru mine ceva, ori ca să mă laud, ci doar atâta Îţi cer, nişte ghetuţe noi şi hăinuţe pentru frăţiorii mei". A doua zi, micul Nicolae se duse la un meşter şi îl rugă să pună un timbru pe scrisoare.Meşterul, curios, citi scrisoarea şi rămase tare impresionat. El cumpără tot ceea ce era în scrisoare şi le trimise nepreţuitele daruri sărmanilor frăţiori ai lui Nicolae. Acesta se bucură foarte mult şi aduse mulţumiri lui Dumnezeu pentru toate. Acuma vedeţi şi voi, dragi copii, de ce şi cum a lucrat Dumnezeu prin acest om deosebit şi cum s-a întâmplat ca un copil care nu a dorit nimic pentru sine a primit mai mult. Bogdan Macarie, clasa a III-a, Şcoala Nr. 31, Bucureşti