Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Revista presei Întâlnirea reprezentanților Bisericilor și organizațiilor religioase cu liderii europeni

Întâlnirea reprezentanților Bisericilor și organizațiilor religioase cu liderii europeni

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Revista presei
Un articol de: Arhid. Alexandru Briciu - 31 Ianuarie 2023

Comisia Europeană (CE) a găzduit vineri, 27 ianuarie 2023, la Bruxelles, întâlnirea anuală la nivel înalt cu liderii religioşi. Tema discuţiilor a fost „Impactul războiului din Ucraina asupra modului de viaţă european”, se arată pe ec.europa.eu. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la eveniment a participat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

Dialogul cu Bisericile şi organizaţiile religioase, care permite un schimb deschis de opinii între instituţiile Uniunii Europene şi părţi importante ale societăţii, a fost inițiat, la începutul anilor 1990, de către preşedintele de atunci al CE, Jacques Delors. În prezent este în responsabilitatea vicepreşedintelui CE, Margaritis Schinas. Coordonatorul CE pentru acest dialog este Vincent Depaigne.

Cei opt reprezentanţi participanţi la dialogul de vineri de la Bruxelles au fost: Episcopul dr. Bernhard Felmberg (Biserica Evanghelică din Germania, EKD); Rabinul-şef Pinchas Goldschmidt (preşedintele Conferinţei Rabinice Europene); Arhiepiscopul Antoine Hérouard (Arhiepiscop romano-catolic de Dijon, preşedinte al Comisiei Episcopatelor Comunităţii Europene - COMECE); pr. Christian Krieger (Federaţia Protestantă a Franţei, preşedinte al Conferinţei Bisericilor Europene); Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon (Biserica Ortodoxă Română, Comitetul Re­prezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană - CROCEU); Episcop Åsa Nystrom (Biserica Suediei); Imam Yahya Pallavicini (preşedintele Comunităţii Religioase Islamice din Italia); Arhiepiscopul iezuit Cyril Vasil’ (Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Košice, Slovacia), informează portalul Comisiei Europene.

„Au fost evaluate, din perspectiva extinderilor viitoare, consecințele migrației și ale azilului asupra politicii Uniunii Europene, urmare mai ales a afluxului de refugiați ucraineni, a crizei energetice globale și a impactului social pe care aceasta din urmă îl are. Întâlnirea a fost găzduită de Margaritis Schinas, vice­președinte al Comisiei Europene. Au participat, printre alții, Othmar Karas, prim-vice­pre­ședintele Parlamentului European, și Frans van Daele, delegat special pentru promovarea libertății de religie sau de credință în afara Uniunii Europene. Dialogul cu Bisericile, aso­ciațiile sau comunitățile religioase și orga­nizațiile filosofice și neconfesionale este menit să faciliteze un schimb deschis de opinii între instituțiile europene și părți importante ale societății europene cu privire la politicile Uniunii”, ne-a transmis Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal. De asemenea, ierarhul a oferit informaţii despre modul jertfelnic impresionant în care confesiunile din România şi în special Biserica Ortodoxă Română i-au ajutat pe refugiaţii ucraineni care au tranzitat ţara noastră, dar mai ales pe cei ce s-au stabilit temporar aici, fugind din calea războiului.