Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sfinților Părinți după trup ai Domnului) Matei 1, 1-25 Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe
Revista presei
- Mai multe canale media, printre care Digi 24, a reflectat praznicul Sfântului Ioan Botezătorul, care a marcat sfârşitul sărbătorilor de iarnă: „În fiecare an, pe 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul, zi în care este cinstit cel care L-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan. Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica. Ortodocşii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului îşi începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească şi să atragă mulţi oameni. Deşi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou, curajul să le spună în faţă şi să le reamintească permanent oamenilor că «s-a apropiat Împărăţia cerurilor». Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti. Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: «Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine», iar la răspunsul lui Iisus, că aşa se cuvine, Acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.”
- Antena 3 relatează, citând Turnulsfatului.ro, despre tradițiile și obiceiurile românești legate de sărbătoarea Sfântului Ioan: „În orașul Tălmaciu, județul Sibiu, este păstrată de ani buni tradiția «Udatul Ionilor», care îi are în centru pe cei cu numele de Ion și care, de Sfântul Ioan Botezătorul, sunt duși la râul din sat de către tineri pentru a fi scăldați în apele reci. În ziua Sfântului Ioan Botezătorul, întregul sat vuieşte a sărbătoare. După slujba religioasă, porneşte spre râu alaiul format din feciori călare ce poartă steaguri tricolore, copii şi juni îmbrăcaţi tradiţional, un car alegoric tras de boi împodobiţi cu ţesături şi mărgele şi măgăruşii cu moşul şi baba din paie. Ajunşi la râu, pe versuri tradiţionale, junii îi udă, rând pe rând, pe toţi care poartă numele de «Ion». Şi, pentru a uita de gerul de afară, Ionii udaţi sunt răsplătiţi cu colaci, vin şi ţuică. Sărbătoarea continuă apoi pe uliţele strâmte ale satului cu dansuri şi cântece specifice locului”.