Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
Revista presei
- Hotnews, RFI și alte canale media prezintă punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române asupra viitoarelor cărți electronice de identitate: problema „nu este una de natură teologică”, se arată într-o precizare a purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu: „Anumite reacții negative, motivate religios, referitoare la noile cărți de identitate anunțate de MAI, sunt provocate probabil de neînțelegerea deplină a conținutului acestui proiect (explicat de autorități), dar și de temeri excesive și nejustificate din punct de vedere teologic”. Hotărârea nr. 638/2009 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, referitoare la pașapoartele biometrice, care au suscitat discuții similare, arată: „Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii și credincioșii să rămână statornici în credința în Mântuitorul Iisus Hristos, Biruitorul iadului și al morții, să sporească în rugăciune și fapte bune, viețuind creștinește în familie, mănăstire și societate, fără a răspândi panică și îngrijorare, prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare”.
- Timpul.md semnalează că Biserica Catolică din Franța elimină termenii „mamă”, „tată”, „fiu” și „fiică” din certificatele de botez, pentru a se adapta „situațiilor noi”. Conform Le Figaro, hotărârea a întâmpinat opoziție din partea a numeroase dioceze de pe teritoriul țării, însă bilunarul catolic „Omul Nou” se plânge de problemele cu care se confruntă eparhiile franceze, care trebuie să realizeze, azi, aceste documente. Monseniorul Iosif de Metz-Noblat, Episcop de Langres, autorul scrisorii către parohii prin care trebuia să justifice decizia, susține că formularul respectiv este „doar o simplă constatare a situației familiale, fără a face judecăți morale asupra ei”.
- Ziua de Constanța amintește în ce condiţii acceptă Biserica Ortodoxă Română transplantul de organe. Astfel, Biserica Ortodoxă consideră transplantul de ţesuturi şi de organe ca fiind „una din formele de vârf ale practicii medicale contemporane, care transformă suferinţa în nădejde pentru mai multă viaţă”. O asemenea practică medicală este binecuvântată de preoţi atâta vreme cât ea rezolvă o criză determinată de lipsa altor soluţii şi poate reda viaţa normală unei persoane, dar „nimeni nu trebuie ucis pentru ca să trăiască altcineva”. Conform BOR, „transplantul trebuie să aibă la temelie iubirea creştină a celui ce dăruieşte şi împlinirea ei în iubirea celui care primeşte” și „donarea nu poate să fie obiectul unor tranzacţii”, citează publicația amintită.