Revista presei

- Întreaga presă, printre care Realitatea.ro, scrie despre Postul Sfintelor Paști, precizând că a început în 2 martie și se va încheia în 18 aprilie. „Durează 40 de zile și este cel mai aspru dintre posturile de peste an. (…) «Postul trebuie să fie luminat, consimțit de bunăvoie, nu cu ciudă, ci să fie ca o bucurie. Nu ținut de frică, pentru că atunci stomacul resimte postul ca pe o mare suferință, iar mintea culege numai mătrăgună și numai răutăți. Dumnezeu nu vrea un astfel de post. Postul e înainte de toate despre înfrânare», spunea părintele Sofian Boghiu, fost stareţ al Mănăstirii Antim. Postul Paştelui se parcurge fără consumul de carne şi lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la peşte, de Buna Vestire şi Florii, comparativ cu Postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peşte.” Săptămâna Sfintelor Pătimiri durează din Sfânta și Marea Luni până în Sfânta și Marea Sâmbătă și se caracterizează printr-un post mai aspru.

- News.ro anunță că, în Podgoriţa, capitala Muntenegrului, mii de ortodocşi au manifestat faţă de o lege care permite statului să preia proprietăţile unei comunităţi religioase, dacă aceasta nu poate demonstra că le deţine dinainte de 1918. Condusă de clerici ortodocşi sârbi, mulţimea a mărşăluit pe străzile Capitalei, a intonat imnuri şi a spus rugăciuni. Protestele au început în decembrie. 1918 este anul în care Regatul Muntenegru s-a unit cu cel al sârbilor, croaţilor şi slovenilor, înainte de a deveni Iugoslavia. Biserica Ortodoxă Sârbă are 12 milioane de enoriaşi, în principal în Serbia, Bosnia şi Herţegovina, iar cei mai mulţi dintre muntenegreni aparţin ei.

- Agerpres consemnează că au fost deschise public arhivele din pontificatul papei Pius al XII-lea (1939-1958), lucru solicitat de mai multe decenii de numeroşi istorici şi organizaţii evreiești. În total, 120 de fonduri şi serii de arhivă vor deveni accesibile, împărţite în 20.000 de unităţi. Potrivit jurnaliştilor francezi, istoricii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a le studia în amănunţime. Suzanne Brown-Fleming, directoarea programelor internaţionale de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington şi autoarea cărţii „The Holocaust and Catholic Conscience”, a declarat: „Ni se pare imprudent să facem supoziţii într-un sens sau în altul despre ceea ce am putea să descoperim, mai ales când ştim că e vorba de 16 milioane de pagini, redactate în 12 limbi”. Philippe Chenaux, biograf al papei Pius al XII-lea, a adăugat: „Nu este sigur că deschiderea fondurilor de arhivă de la Vatican va putea să pună capăt controversei despre «tăcerile» lui Pius al XII-lea”.