Revista presei

- Evenimentul zilei titrează: „Criza scoate adevărul la lumină: Biserica, și în spitale, și în catedrale”. Biserica, scrie ziarul sub semnătura lui Adrian Pătrușcă, „este bolovanul cel mai mare care stă în calea tăvălugului progresist. De aceea, ea a fost acuzată de toate relele din lume, dar mai ales de tocarea banului public, de îmbuibare, de lux și altele asemenea. (...) A venit însă criza COVID-19. Toate s-au zgâlțâit din temelii. Începând cu propaganda. Vorbele goale și-au vădit gău­noșenia. (...) O singură instituție tace și face: Biserica. În Postul Mare, perioada cea mai intensă a anului, când preoții trebuie să țină bisericile vii, slujind cu stranele goale, să spovedească și să împărtășească, mai ales la căpătâiul bolnavilor, ei își găsesc timp și resurse să se arunce ca niște nebuni ai lui Hristos în vâltoarea războiului cu epidemia”. Articolul conține un link către inventarul făcut de Basilica.ro acțiunilor filantropice ale BOR, spunând că „este un document care merită citit cu mai multă atenție decât toate ordonanțele militare”.

- Libertatea transmite mesajul emoționant al preotului Dacian Popescu din Deva, infectat cu coronavirus, mesaj scris pe patul de spital pentru enoriașii săi: „Vă rog, aveți nădejde în Dumnezeu, și cu această nădejde vom cânta din nou Hristos a înviat!”. Părintele Dacian spune că nu știe cum a fost infectat cu noul coronavirus, dar acest lucru oricum nu are nici o importanță. „Vă port în rugăciune neîncetată”, se mai spune în mesaj.

- Adevărul de Piatra Neamț publică un amplu și frumos documentar despre „Legendele schitului îngropat de avalanşă”. „Existenţa Schitului Cerebuc în Munţii Ceahlău se pierde în negura veacurilor, povestindu-se că furia naturii l-a distrus în 1704, chiar de Înviere (...). Despre Sihăstria lui Dragoş a scris, în 1908, Emanoil Gregorovitza, ­folclorist din Bucovina, descriind călătoria sa pe plaiuri moldave din 1900 şi scoţând la lumină o primă legendă despre întemeierea schitului. (...) În alte documente se arată că schitul numit Săhăstria Veche a fost întemeiat în 1603 de părintele ascet Andrei Ţifui şi că biserica schitului Cerebuc a fost făcută de mitropolitul Gheorghe Movilă, într-o poiană sub Ceahlău. Toate acestea demonstrează vieţuirea la locaşul de cult”, care era cunoscut inclusiv de Gheorghe Asachi, cel care a descris extrem de plastic o altă legendă despre schit, cea a dispariţiei lui: „Un munte de omăt, desfăcându-se din vârful Pionului şi surpând stâncile, au îngropat schitul cu toţi săhaştrii şi a prefăcut forma acestui loc”.