Revista presei

Evenimentul zilei menționează cum pregătesc bisericile relaxarea de după 15 mai. Biserica „Sfântul Nicolae”-Socola, Iași, de exemplu, a apelat la o metodă inedită pentru a-și putea ține slujbele afară, după cum cer reglementările. Preoții de aici au desenat cu cretă colorată flori în curtea bisericii, fiecare reprezentând locul pe care va sta un credincios, cu respectarea distanței sociale. „Nădăjduind că, începând cu data de 15 mai, se vor redeschide porțile bisericilor, am rânduit cu drag platoul din fața bisericii noastre, acolo unde vor sta credincioșii, respectând normele de distanțare socială, pentru că nimic nu este mai valoros, mai sfânt și mai vrednic de dorit, decât să fii părtaș la Sfânta Liturghie. Să ne ajute Dumnezeu!”, scrie pe pagina de Facebook a bisericii.

Arad Online scrie despre muzeul Mănăstirii Gai, în cadrul unui serial de istorie predat de profesorul Cristian Stoica elevilor săi de la Şcoala Profesională „Astra”: „Fosta reședință a episcopilor Aradului este azi muzeu. Zugrăvită în alb, aceasta adăpostește numeroase obiecte de artă. Cel care a pus bazele muzeului a fost episcopul Teoctist, cel care va ajunge Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Regimul politic de la acea vreme a luat decizia închiderii mănăstirilor din țară. Exista însă o prevedere prin care se acorda dreptul de funcționare al unei mănăstiri acolo unde exista un muzeu. Bazându-se pe această prevedere, episcopul Teoctist solicită preoților din cadrul eparhiei, care se întindea pe două județe, Arad și Hunedoara, să doneze obiecte de cult și artă pentru muzeul de la Gai”. 

Tot Arad Online semnalează că, în contextul în care proiectul „Ambulanţa pentru monumente” a primit Premiul „Europa Nostra 2020”, Alteţa Sa Regală Prinţul de Wales a vorbit despre biserica de la Luncşoara şi salvarea teiului de lângă sfântul locaş: „A fost un privilegiu pentru mine să întâlnesc specialiştii implicaţi care, folosindu-şi cunoştinţele extraordinare acumulate de-a lungul anilor, au venit să ajute, să încurajeze şi să-i înveţe pe alţii. Transmiterea acestor cunoştinţe din generaţie în generaţie este esenţială. De pildă, eu am fost extrem de impresionat de felul în care copacii de lângă clădirile istorice au primit un tratament special şi au fost păstraţi şi ei, de exemplu, la biserica din ­Luncşoara. Acesta poate părea un detaliu minor, dar detaliile sunt cruciale - şi în acest caz copacii au un rol important, fiindcă ajută la reducerea umidităţii solului, iar în vremurile de demult atrăgeau fulgerele, ca să nu lovească turla bisericii”.