Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
Revista presei
Pages.md.ro scrie că în Căuşeni, oraş din sud-estul Basarabiei, o biserică datând din secolul al XVI-lea a fost restaurată aproape în totalitate, o mare parte din bani, 800.000 de dolari, fiind alocaţi de Ambasada SUA la Chişinău. Locaşul de cult este unic în ţară pentru faptul că este semiîngropat. Legenda spune că tătarii au permis construcţia acestei biserici creştine, cu condiţia să nu depăşească în înălţime un ostaş pe cal. Misiunea diplomatică americană anunţă că în luna iunie s-au încheiat lucrările la corpul clădirii, iar arhitecţii se concentrează acum asupra reconstituirii acoperişului original al bisericii, folosindu-se o ţiglă specială. În interior se păstrează mai multe fresce murale. Monumentul istoric se află în custodia Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.
Pe blogul Bunătate.ro al scriitoarei Ioana Revnic, copiii sunt invitaţi să participe în aceste zile de vacanţă la un concurs de literatură şi arte plastice, cu tema „Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare”, menit să-i ajute pe cei mici să înțeleagă mai bine de ce voievodul a rămas în istorie, de ce oamenii l-au iubit, de ce l-au ascultat, de ce l-au urmat în lupte şi i-au fost credincioși. Copiii sunt invitați să scrie şi să deseneze arătând una dintre virtuțile Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei: dragostea pentru popor, dar și pentru vrăjmași; iubirea de țară; curajul; ascultarea; smerenia; credința. Se pot înscrie copii cu vârste între 5 şi 12 ani. Mai multe detalii, pe blogul amintit.
Site-ul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei: Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, şi IPS Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, au conferenţiat recent în cadrul simpozionului „Spiritualitate și identitate culturală în vremuri de criză”, organizat la Focşani. Acad. Ioan-Aurel Pop a subliniat că „numele unei țări și numele unui popor sunt uneori la fel de importante ca și existența propriu-zisă a poporului și a țării despre care e vorba. Acest nume poartă în sine o întreagă istorie, care nu se revelează de la sine, ci se cere descifrată. Numele unei țări face parte din identitatea ei și, de cele mai multe ori, tacit, îi modelează destinul. Așa s-a întâmplat și cu România”. La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a vorbit despre valoarea credinței în depășirea unei situații de cumpănă din viața omului, referindu-se şi la criza din aceste luni provocată de noua pandemie.