Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Revista presei Revista presei

Revista presei

Galerie foto (1) Revista presei
Data: 12 Aug, 2020

Q-Magazine publică un interviu cu preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, care spune, printre altele: „Apartenența românilor la civilizația bizantină este o realitate și de aici trebuie să plecăm. (...) Trebuie știut că numele de Imperiul Bizantin este o ficțiune, o convenție a istoricilor, stabilită cam din secolul al XVII-lea încoace. Numele oficial al statului statornicit de împăratul Constantin cel Mare cu centrul la Noua Romă la anul 330 a fost, până la căderea Constantinopolului de la 1453, acela de «Imperiul Roman». Din punct de vedere legal, statul roman decăzut în vest a continuat să existe în est, chiar și după fondarea Imperiului Carolingian și apoi Ottonian. Ambele nu mai erau sub aspect etnic romane (unul era grec și altul german), dar duceau mai departe ideea romanității. Singurul popor din est care a continuat în chip vizibil tradiția romană și sub aspect etnic a fost poporul român. (...) Cum să poată fi o astfel de realitate generoasă «catastrofă națională»? Faptul că civilizația aceasta a Imperiului Roman din Răsărit nu a reușit să se mențină drept civilizație-model (de succes) a Europei - cum a fost pentru câteva secole atunci când ­Occidentul era «barbar» și «barbarizat» - este o cu totul altă chestiune.” 

Ştiri pe surse scrie despre lansarea filmului documentar „Revivre Notre-Dame”, menit să consoleze opinia publică după incendiul şocant produs la celebra catedrală din Paris, la 15 aprilie 2019. „Revivre Notre-Dame“ este un documentar produs de Facebook/Oculus, în parteneriat cu Targo, realizat de Chloé Rochereuil şi produs de Victor Agulhon. Printr-o fericită întâmplare, Targo a realizat în ianuarie 2019 un documentar în VR cu Patrick Chauvet, rector-protopop al Notre-Da­me. Atunci, catedrala a fost în întregime filmată cu o cameră la 360 de grade. Istoria catedralei este povestită de istoricul Jean-Michel Leniaud, iar primarul Parisului, Anne ­Hidalgo, descrie afecţiunea parizienilor pentru acest edificiu emblematic. 

Cotidianul oferă într-un interviu recent cu pr. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului, argumente pentru vizitarea acestui muzeu unic din România, care adăposteşte unele dintre cele mai vechi Biblii: „Biblia de la București, 1688, dăruită de Constantin Brâncoveanu, Biblia de la Blaj a lui Ioan Bob (1795), Biblia de la Buzău (5 volume), Biblia Mitropolitului Andrei Șaguna, Sibiu, 1858, și Biblicele lui August Treboniu Laurian - 2 volume, Paris, 1858. Tot aici se află Primul Parimiar românesc și un Tâlc de Evanghelii, comentarii la Biblie,  al protopopului Radu Tempea (1728)”. 
Daniela Şontică