Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
Revista presei
Agenţia de ştiri BASILICA relatează despre un reportaj publicat în cotidianul spaniol El País despre Sulina, care prezintă farmecul cosmopolit al acestui port, fostă reședință a Comisiei Europene a Dunării. Articolul numește orașul „Kilometrul Zero al unui fluviu care spune povestea Europei” și îl citează pe parohul de la catedrala ortodoxă din oraș, cea mai estică biserică din România. Reportajul face parte dintr-o serie dedicată locurilor-cheie de-a lungul unui traseu european între Marea Nordului și Marea Neagră, pe care reporterii l-au străbătut în 14 zile, pornind din portul belgian Ostend. Ajunși la Sulina, punctul final al călătoriei, jurnaliștii au descoperit punctele de interes turistic și oamenii locului. Părintele paroh Marian Măcăilă-Ivanov le-a prezentat Catedrala „Sf. Nicolae și Sf. Alexandru”, ctitorită de regii Carol I și Carol al II-lea, drept „prima biserică din Europa Continentală pe care o vede soarele [la răsărit]”. Iar Veronica Niga, o bucovineancă vorbitoare de spaniolă, le-a povestit că s-a întors de la Barcelona, unde are copiii și un nepot și s-a restabilit în România. Articolul numește Sulina un Far East („Extrem Orient”) al Europei și evocă „o instituție care a precedat cu un secol Uniunea Europeană”: Comisia Europeană a Dunării, creată pentru a răspunde intereselor economice ale statelor de pe continent într-o perioadă de echilibru precar, după încheierea Războiului Crimeei, dintre imperiile Otoman și Rus. Comisia a avut rolul „să pacifice regiunea și să se asigure că gura Dunării este navigabilă, prin reglementări acceptate de toți, lucrări de infrastructură costisitoare, domnia legii și o administrație comună în care lucrau oameni de zeci de naționalități”. Zece țări au avut cândva consul în Sulina.
Portalul Creştin-Ortodox: La 18 august este cinstită Icoana Maicii Domnului cea numită „Pantanassa”, adică „Împărăteasa tuturor“, una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Născătoarei de Dumnezeu, prezentă în Mănăstirea Vatoped, din Sfântul Munte Athos. Prin rugăciunile către Maica Domnului săvârşite înaintea acestei icoane, mulţi credincioşi s-au tămăduit de cancer şi de alte boli incurabile. Sfântul Munte Athos este un loc ocrotit de Maica Domnului, mulţi numindu-l Grădina Maicii Domnului. În acest loc sfânt, viaţa zilnică se întrepătrunde în mod obişnuit cu minunile. Fiecare călugăr athonit a văzut sau a trăit minuni ale Născătoarei de Dumnezeu. Pentru minunile săvârşite de Maica Domnului, icoanele ei păstrate în bisericile mănăstirilor sunt ferecate în aur şi împodobite cu pietre şi bijuterii scumpe.