Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Revista presei Revista presei

Revista presei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Revista presei
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 09 Octombrie 2020

Bună ziua, Iași anunță că Mitropolia Moldovei și Bucovinei face noi pași pentru reabilitarea și restaurarea mănăstirii și castelului de la Miclăușeni: la Direcția Județeană pentru Cultură Iași a fost depusă documentația de schimbare a grupei valorice de clasare a ansamblului și a monumentelor aparținând Mănăstirii Miclăușeni, comuna Butea, județul Iași. Ansamblul a fost ridicat între anii 1880 şi 1904 de ­Gheorghe Sturdza, pe locul unui vechi conac boieresc. Este vorba despre un ansamblu care include și Biserica „Sfinții Voievozi”, datând din 1787. „Asemeni Palatului de la Ruginoasa sau a Conacului P.P. Carp de la Țibănești, enigmaticul Castel Sturdza te transpune, în doar câteva minute, într-o altă lume, plină de parfum romantic și amintiri sensibile legate de ceea ce s-a petrecut aici de-a lungul a mai bine de un secol”, scrie publicația, relatând apoi istoria locului, care îi amintește pe domnitorul Alexandru cel Bun, vornicul Miclăuș, frații Ioan și Sandu Sturdza. În 1752, Ioan Sturdza a reclădit conacul boieresc, construindu-l în formă de cruce, iar fiul său, Dimitrie, a construit ­ulterior o biserică de curte, în apropierea castelului. 

Bistrițeanul prezintă expoziția „Precum în cer așa și pe pământ” din Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, inaugurată chiar de Ziua Crucii. „Expoziția a pornit de la dorința de a etala pe simezele Muzeului Județean, într-un spațiu foarte potrivit, pare că e vorba de catacombele din perioada în care creștinii erau persecutați, în zilele de început ale creștinismului, felul în care înțeleg artiștii crucea. Am adunat lucrări de sculptură, grafică sau pictură ale mai multor artiști contemporani”, a explicat Gavril Țărmure, managerul muzeului. „Cred din toată inima că intelectualii, pictorii, sculptorii, artiștii, muzicienii ar trebui să refacă ritmurile străvechi (...) sau măcar să ni le reamintească. Expoziția (...) ne amintește de crucile din biserici, de la marginea drumurilor, prin grădini, pe obiectele de îmbrăcăminte, pe vase și peste tot”, a spus pr. conf. univ. dr. Ioan Biză în cadrul vernisajului. El l-a evocat și pe Horia Bernea, fondatorul Muzeului Țăranului Român, care „a făcut o adevărată obsesie pentru tema crucii. (...) Horia Bernea spunea că esența culturii tradiționale țărănești are ca simbol crucea”. La rândul lui, Luigi Bambulea, cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române, a vorbit despre reprezentarea iconică și narativă a crucii.