Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
Revista presei
Evenimentul zilei anunță că Patriarhul Daniel a sfințit racla în care se va păstra, la Biserica Mavrogheni din București, un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, fragment dăruit de IPS Mitropolit Laurențiu al Ardealului. Racla a fost realizată la Atelierele Patriarhiei Române și conține reprezentări ale sfântului și ale evenimentelor din viața lui. „Această lucrare deosebit de frumoasă din punct de vedere artistic este şi un simbol al jertfei credincioşilor care au contribuit la confecţionarea ei prin susţinerea financiară”, a precizat Preafericitul Părinte Daniel la slujba de sfințire, adăugând că „Sfântul Andrei Șaguna a trecut la Domnul în 28 iunie 1873, dar noi am propus atunci când el a fost canonizat, în 2011, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca să fie pomenit în aceeași zi cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României”.
Q Magazine semnalează că secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, a anunțat pe pagina sa de Facebook că slujbele de Crăciun se vor putea desfășura „atât în interiorul, cât și în afara bisericilor”. Anunțul a venit în urma discuțiilor cu reprezentanții Secretariatului de Stat pentru Culte. „Astfel, cu respectarea măsurilor de protecție sanitară, slujbele de Crăciun se pot desfășura atât în interiorul, cât și în afara bisericilor. Doamne ajută!”, a scris Antonel Tănase.
PRO TV și Obiectiv de Suceava relatează că ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, a recepţionat, sâmbătă, lucrările de restaurare a picturii de la Biserica „Sfântul Nicolae” din localitatea suceveană Bălineşti, alături de care s-au aflat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, şi managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bîlici. „Aici, la Bălineşti, ne aflăm într-o biserică construită de Ştefan cel Mare între anii 1494 şi 1499, dar pictura murală, care a fost restaurată timp de 14 ani şi pe care o recepţionăm astăzi, a fost făcută mai târziu, în timpul domniei lui Petru Rareş, între 1535 şi 1538. (...) Aceasta este cea de a treia biserică din Bucovina, după Mănăstirea Probota şi Biserica «Învierea Domnului» din Suceviţa, pentru care au fost încheiate lucrările de restaurare în ultimele trei luni”, a spus Gheorghiu. Lucrările de renovare au început în anul 2006 și au totalizat circa 3,2 milioane de lei, finanţare în cadrul Programului Naţional de Restaurare al Ministerului Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului.