Revista presei

Știri pe surse consemnează reacția Patriarhiei Române, prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, la recomandarea Comisiei Europene ca Liturghiile de Crăciun să fie înlocuite cu „inițiative on-line sau televizate”. Un asemenea lucru nu poate fi impus, iar bisericile sunt conştiente de riscul epidemic şi respectă măsurile de prevenire, afirmă Vasile Bănescu: „Biserica, cultele religioase, pledează permanent pentru respectarea regulilor sanitare în legătură cu care suntem mereu asigurați că, respectate fiind, sunt și eficiente. Cei care cu ostentație nu le respectă, ignorându-l astfel pe aproapele lor și sfidând eforturile uriașe ale personalului medical, se compromit moral pe cont propriu și pot fi avertizați/sancționați legal. Responsabilitatea publică și perceperea sănătății celuilalt ca o problemă personală de natură spirituală sunt lucruri care, mai ales în actualul context, onorează în modul cel mai înalt. Ele trebuie asumate în mod practic de oricine are conștiința statutului său de creștin”.

Ziare.com trece în revistă câteva informații esențiale despre Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei”, una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume: necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în București s-a resimțit după Războiul de Independență și proclamarea României ca Regat, regele Carol I înaintând o lege în acest sens în 1884. Inițial, Patriarhul Miron a stabilit, în 1929, locul construirii catedralei la baza Dealului Mitropoliei, în actuala Piață a Unirii. Locul final, ales în 2005, reprezintă o reparație morală: pe Dealul Arsenalului au existat cinci biserici demolate sau translate de comuniști pentru a construi Casa Poporului. În piciorul Sfintei Mese sunt așezate lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel. 

TVR Moldova semnalează că enoriaşii din Hârtop, Floreşti, Republica Moldova, sunt îndemnaţi să ia o carte şi să citească. Biserica dispune de un bogat fond de carte românească, disponibil pentru toţi localnicii: aproape 3.000 de volume de religie, beletristică, poveşti pentru copii. Cei mai fideli cititori sunt copiii. Unii împrumută cărţi pentru a-şi face temele, alţii pentru lectură. Fondul de carte al bibliotecii de pe lângă biserica din Hârtop este completat sistematic cu donaţii din România. Recent, pe adresa bibliotecii a venit un nou lot de carte din Bucureşti.