Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
Revista presei
Știri pe surse semnalează că Biserica rămâne instituţia în care românii au cea mai mare încredere, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în perioada 11-15 ianuarie 2021. Conform studiului, 62% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Biserică. Primăriile se bucură de încrederea a 40% dintre români.
BNR - 42% încredere, Preşedinţia - 35%, Mass-media - 29%, ONG-uri - 27%, Guvern - 26%, Parlament - 12% şi partide, cu o încredere de doar 11%.
Monitorul de Botoșani relatează că Mihai Eminescu a fost omagiat de ziua lui, 15 ianuarie, şi în biserica unde a fost botezat. La slujba de la Biserica Uspenia, oficiată de preoţii Teodor Candrea, Dumitru Mateciuc şi Ioan Iordachi, au participat primarul Cosmin Andrei, viceprimarul Liviu Toma, Bogdan Dăscălescu, vicepreşedintele Consiliului judeţean, Florin Egner, directorul Zonei Metropolitane Botoşani, scriitori şi alţi botoşăneni care au dorit să participe la această importantă slujbă de început de an. La final, preotul paroh Teodor Candrea a mulţumit oficialilor că au continuat tradiţia de 30 de ani, de a se face un Te Deum de mulţumire pentru naşterea lui Mihai Eminescu.
În Tribuna, pr. Constantin Necula prezintă volumul „Instituție și Harismă” al profesorului grec Georgios I. Mantzaridis (Editura Doxologia, Iași, traducere din neogreacă de Nicușor Deciu). „Sunt cărți de curaj teologic. (...) În Prefața la ediția în limba română, semnată de părintele arhimandrit Nathanael Neacșu, dovedit și un atent îngrijitor de ediție în același timp, suntem oarecum puși în temă: «Lucrarea de față, cel puțin ca abordare, are un caracter aproape inedit, tratând o temă actuală și deopotrivă sensibilă”, a spus părintele Necula. El a adăugat că autorul cărţii, „teolog contemporan recunoscut și apreciat, își ia osteneala de a analiza tendințele și accentele diferite puse pe două aspecte esențiale ale vieții creștine: harismă și instituție. Tema este cu atât mai actuală, cu cât viața creștină este conectată firesc la mersul istoriei și la ansamblul mentalităților și al structurilor instituționale socio-umane care, după cum se pare, își schimbă, cel puțin în ultimele decenii, foarte repede, atât compoziția, cât și forma. Aceasta este provocarea care vine din afară și care obligă creștinul să răspundă foarte prompt tuturor provocărilor de ordin ideologic și instituțional venite din partea #lumii»”.