Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Revista presei Revista presei

Revista presei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Revista presei
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 26 Feb 2021

Info Prut consemnează că Bi­serica Ortodoxă Română a cheltuit anul trecut 38 de milioane de euro pentru a oferi sprijin în pandemie, conform Raportului Consiliului Național Bisericesc. Cei 2.135 de angajați ai eparhiilor și organiza­țiilor bisericești din cadrul Bisericii Ortodoxe Române au mobilizat peste 14.500 de vo­luntari și au oferit servicii de asistență socială pentru aproape 138.000 de beneficiari. Totodată, pe lângă serviciile sociale oferite, prin programele filantropice Bi­serica a mai acordat ajutoare financiare de 17 milioane de lei și ajutoare materiale în valoare de 61,5 milioane de lei.

Gazeta de Nord-Vest pre­zintă Muzeul Ţării Oaşului, a cărui piesă de rezistență este bise­rica din Lechința, din prima parte a secolului al 17-lea. „Pridvorul este ritmat de patru coloa­ne, latura vestică a acestora şi cosoroaba fiind decorate cu un brâu sculptat cu motivul funiei. O scară aflată în colţul nord-vestic al pridvorului permite accesul în turn. Pe latura răsăriteană a pridvorului se află uşa de intrare în biserică. Pronaosul şi naosul constituie două spaţii egale, cel dinspre vest fiind destinat femeilor, iar cel estic bărba­ţilor”. Biserica cu hramul Sfintei Mu­ceniţe Parascheva reprezintă ultimul lăcaş de cult de lemn păs­trat din Ţara Oaşului, dove­dind o artă odinioară înfloritoare a acestei regiuni.

Adevărul scrie despre copiii din Protoieria Târgovişte Nord care au muncit ore în şir la confec­ţionarea de mărţişoare pe care le vor oferi doamnelor şi domnişoa­relor din Geangoeşti. Atelierul s-a desfăşurat în Biserica „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel”, sub îndrumarea preotului paroh Ovidiu Adrian Gîmbă, fiind deja o tra­diţie. Etnografii spun că, pe teri­toriul României, mărţişoarele au fost purtate din timpuri ime­mo­riale, dar primele mărturii scrise apar la Iordache Golescu, în seco­lul al 19-lea. Tradiţia mărţişo­rului era întâlnită şi în Roma antică, acolo unde la 1 martie era sărbătorită primăvara. Sărbătoa­rea romană coincide cu tradiţiile geto-dace privind începuturile primăverii.

Vocea Vâlcii relatează că Înalt­preasfinţitul Părinte Varsa­nufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a sfinţit luni sala mare a bibli­o­tecii mănăstirii constru­ite în Su­ieşti, satul natal al Patriarhului Justinian Marina. Evenimentul a fost parte a manifestărilor dedi­cate împlinirii a 120 de ani de la naşterea celui de-al treilea conducător al Bise­ricii Ortodoxe Române.