Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Revista presei Revista presei

Revista presei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Revista presei
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 20 Apr, 2021

Buletin de București publică un sondaj, realizat la nivel naţional de Biroul de cercetări sociale, care arată că 78,4% din locuitorii Capitalei și din Ilfov au răspuns ,,Da” la întrebarea „Credeți că există Dumnezeu?” și 16,8% au spus „Probabil”. Cel mai mare procent de răspunsuri afirmative la această întrebare l-au dat românii din regiunea Sud-Muntenia, 89,1%, iar cel mai mic, cei din regiunea Centru, 69,8%. La nivel național, 80,2% cred în existența lui Dumnezeu, iar 75,3% din locuitorii Bucureștiului și din Ilfov cred că intervenția divină i-a ajutat în viață, în timp ce 60,8% consideră că sunt parte a unui plan al lui Dumnezeu. 38,9% din locuitorii Capi­talei și din Ilfov au afirmat că se roagă cel puțin o dată pe zi, 17,8% o dată pe săptămână, iar 27,8% ocazional. Doar 11% din locuitorii Bucureştiului și din Ilfov se consideră foarte religioși, iar 56,2% spun că sunt moderat religioși. La nivel național, 71,1% din persoanele cu studii superioare cred în viața după moarte, procentul fiind mai mare decât în cazul celor cu studii elementare sau medii. Tematica sondajului a fost despre credință, valori și pandemie.

Revista Historia publică un fotoreportaj despre Mănăstirea Sucevița: „La început a fost o biserică mică, din lemn - așa hotărâseră frații Movilă, Gheor­ghe, Ieremia și Simion și atât aveau în vistierie. În timpul domniei lui Petru Șchiopu, frații, sfetnici de seamă ai domnului moldovean, au pus mână de la mână și au ridicat frumoasa biserică din piatră. Doi ani a durat construirea, din 1582 și până în 1584, iar din 1595, când Ieremia ajunge pe tronul Moldovei, lăcașul capătă aerul divin, protejat ca-ntr-o mică fortificație. Și așa, piatră cu piatră, zid cu zid, biserica devine o adevărată emblemă a Dinastiei Movileștilor. Sucevița aduce ceva familial românului: pridvorul. Acel prag, acel loc special, la jumătatea drumului ­dintre sacru și profan, unde îți lași neliniștile lumești. La Sucevița, sfinții te privesc drept în ochi. Stau de strajă, unul lângă altul, pe pereții exteriori. Păzesc, cu succes, divinitatea”.

Ziare.com recomandă „cele mai frumoase mă­năstiri din România, pe care să le vizitezi în mini­vacanța de Paște”: Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Bârsana din Mara­mureș, Mănăstirea „Sfânta Ana”-Rohia din Mara­mureș, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Putna, Mănăs­tirea Neamț, Mănăstirea Văratec și Mănăs­tirea Agapia, precum și Schitul Vovidenia.