Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
Revista presei
Știri pe surse relatează predica Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, rostită la mănăstirea ieșeană Sângeap-Basaraba, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii: „Alergăm la medic ca să găsim tămăduire, alergăm la Dumnezeu și uneori simțim că nu am primit această tămăduire, cea a trupului și cea a sufletului. Atunci ce facem, iubiți credincioși?” Ierarhul a semnalat răspunsul unui preot din Grecia care, lovit de lepră, a mărturisit: „Grea este această boală. Dar o boală grea înseamnă o cruce mare. Iar o cruce mare înseamnă o înviere mare. Îți mulțumesc, Doamne, că mi-ai dat această boală, deși nu sunt nevrednic de ea. Ajută-mă, Doamne, să rabd!” „Este calea pe care Biserica ne-o așază în față”, a subliniat Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a adăugat că „îndepărtarea de Dumnezeu este cea mai mare boală”, iar „neiubirea, cea mai cruntă molimă”. „Să ne aibă Dumnezeu în mila iubirii, tămăduirii și iertării Sale”, s-a rugat, la finalul predicii, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan.
Adevărul de Pitești prezintă un documentar despre „mănăstirea cu cel mai vechi clopot din Ţara Românească”. În vestul judeţului Argeş, pe malul râului Cotmeana, în localitatea cu acelaşi nume, se află un ansamblu feudal alcătuit din biserică, clopotniţă şi ziduri de incintă construite pentru apărare. Considerată a fi una dintre cele mai vechi vetre monahale din Ţara Românească, Mănăstirea Cotmeana este datată, după ultimele cercetări, din anul 1292. Radu I, domnitorul Ţării Româneşti, a ridicat aici o biserică de lemn care a ars, iar ulterior, pe acest loc, Mircea cel Bătrân a construit, între 1387 şi 1389, o biserică de zid cu hramul „Buna Vestire”, restaurată în 1711 de Constantin Brâncoveanu. Ştefan Dumitrache, fost director al Muzeului Municipal Curtea de Argeş, a povestit că aici se găseşte cel mai vechi clopot din Ţara Românească, dăruit mănăstirii de Jupân Dragomir, în anul 1385. „În timpul Primului Război Mondial, germanii au confiscat toate clopotele din zona ocupată şi le-au topit. Cel de la Cotmeana a avut şansa să ajungă pe mâinile unui ofiţer german, profesor de slavonistică, care a descifrat inscripţia şi, impresionat de vechimea lui, l-a salvat”. La Cotmeana se află Icoana Maicii Domnului pe care mii de pelerini o consideră făcătoare de minuni, obiect de cult la fel de vechi ca şi mănăstirea.