Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
Revista presei
Adevărul de Iași prezintă ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Dobrovăţ, înconjurată de codrii seculari ai Iaşiului şi aflată la circa 25 de kilometri de oraş. „În vara secetoasă a anului 1499, Ştefan cel Mare se îndrepta dinspre Vaslui spre Suceava, în fruntea oştilor sale, ca de obicei, când a văzut în zare «un sâmbure de lumină» ieşind din pământ. În acel loc se afla, într-o chilie, un monah rus care venise în căutarea singurătăţii. Ulterior, domnitorul Moldovei a hotărât ca în locul acelei chilii singuratice să construiască o mănăstire de călugări, pe care a numit-o Dobrovăţ în cinstea acelui monah. Biserica a început să fie construită în primăvara anului 1503, fiind terminată un an mai târziu. (...) Au urmat ani grei pentru Mănăstirea Dobrovăţ, fiind prădată de turci, tătari sau muscali, prejudicii fiind aduse şi de mişcarea Eteriei. (...) Mănăstirea a devenit pe rând puşcărie, orfelinat de fete şi chiar şcoală de agricultură”.
Adevărul de Râmnicu Vâlcea scrie despre Arnota, mănăstirea din Vâlcea denumită Meteora României. Ctitorie a lui Matei Basarab, unde îşi are şi mormântul, biserica este atestată documentar din 11 iulie 1636. Potrivit unei legende, la începutul domniei sale, Matei Basarab s-a salvat de turci în aceste locuri ale Vâlcii, în pădurile de deasupra Mănăstirii Bistriţa. Săpăturile arheologice din 1974 au scos la iveală urme şi ale altor ctitorii mai vechi, din perioada boierilor Craioveşti, nedatate, aflate la temelia acestui sfânt lăcaş.
Știri pe surse relatează că Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a stat de vorbă cu tinerii din tabăra de la Mehadia. Zece sate din Caraș-Severin devin loc de tabără pentru tinerii ortodocși ai eparhiei, în cadrul proiectului „Tabăra din inima satului”, în care sunt parteneri Biserica, Școala și administrațiile locale. Taberele includ rugăciune și formare duhovnicească, diverse ateliere, momente de destindere, socializare și divertisment. „A fost un prilej de bucurie deosebită pentru noi toți, dar mai ales pentru tinerii participanți, care au înțeles că Părintele Episcop a venit la Mehadia, în mijlocul lor, special pentru a-i cunoaște și pentru a le răspunde întrebărilor și frământărilor tinereții lor”, a relatat pr. Mihai Ciucur, inspector eparhial în cadrul Departamentului de tineret al eparhiei.