Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Revista presei Revista presei

Revista presei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Revista presei
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 13 Iul, 2021

Adevărul de Iași prezintă ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Dobrovăţ, înconjurată de codrii seculari ai Iaşiului şi aflată la circa 25 de ­kilometri de oraş. „În vara secetoasă a anului 1499, Ştefan cel Mare se îndrepta dinspre Vaslui spre Suceava, în fruntea oştilor sale, ca de obicei, când a văzut în zare «un sâmbure de lumină» ieşind din pământ. În acel loc se afla, într-o chilie, un monah rus care venise în căutarea singurătăţii. Ulterior, domnitorul Moldovei a hotărât ca în locul acelei chilii singuratice să construiască o mănăstire de călugări, pe care a ­numit-o Dobrovăţ în cinstea acelui monah. Biserica a început să fie construită în primăvara anului 1503, fiind terminată un an mai târziu. (...) Au urmat ani grei pentru Mănăstirea Dobrovăţ, fiind prădată de turci, tătari sau muscali, prejudicii fiind aduse şi de mişcarea Eteriei. (...) Mănăstirea a devenit pe rând puşcărie, orfelinat de fete şi chiar şcoală de agricultură”. 

Adevărul de Râmnicu Vâlcea scrie despre Arnota, mănăstirea din Vâlcea denumită Meteora Ro­mâ­niei. Ctitorie a lui Matei Basa­rab, unde îşi are şi mormântul, biserica este atestată documentar din 11 iulie 1636. Potrivit unei legende, la începutul domniei sale, Matei Basarab s-a salvat de turci în aceste locuri ale Vâlcii, în pădurile de deasupra Mănăstirii Bistriţa. Săpă­turile arheologice din 1974 au scos la iveală urme şi ale altor ctitorii mai vechi, din perioada boierilor Cra­ioveşti, nedatate, aflate la te­me­lia acestui sfânt lăcaş.

Știri pe surse relatează că Prea­sfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a stat de vorbă cu tinerii din tabăra de la Mehadia. Zece sate din Caraș-Severin devin loc de tabără pentru tinerii ortodocși ai eparhiei, în cadrul proiectului „Tabăra din inima satului”, în care sunt parteneri Biserica, Școala și administrațiile locale. Taberele includ rugăciune și formare duhovnicească, diverse ateliere, momente de destindere, socializare și divertisment. „A fost un prilej de bucurie deosebită pentru noi toți, dar mai ales pentru tinerii participanți, care au înțeles că Părintele Episcop a venit la Me­hadia, în mijlocul lor, special pentru a-i cunoaște și pentru a le răspunde întrebărilor și frămân­tărilor tine­re­ții lor”, a relatat pr. Mihai Ciucur, inspector eparhial în cadrul Departamentului de tineret al eparhiei.

Citeşte mai multe despre:   Mănăstirea Dobrovăț