Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Revista presei Revista presei

Revista presei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Revista presei
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 12 Octombrie 2021

Știri pe surse consemnează reacția purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, la cel mai nou atac îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe Române, din care redăm o parte: „Recent, sub camuflajul prost al așa-zisului jurnalism de investigație, a apărut un material de presă construit cu intenția sinceră de a aduce un plus gradului de poluare mediatică produsă de minciună, un articol mustind de ură și frustrare, printre rândurile căruia șiroiesc formulări argotice, adică golănești, insinuări obraznice, marote ideologice și malformări ale realității siluite în mod repetat. Elemente care definesc fără rest profilul moral și intelectual al autorilor”. 

Revista Historia publică un material despre „Hurezi, mănăstirea care a ținut piept timpului”: „Înscrisă în 1993 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, Mănăstirea Hurezi constituie cel mai reprezentativ complex de arhitectură medievală din România, uimind prin specificul, bogăția și originalitatea sa. Așezământul monahal s-a făcut remarcat în Balcani şi în întreaga Europă prin şcoala de pictură iconografică şi murală, care a funcționat în acest loc începând cu secolul al XVII-lea, dar și prin prezența cărturarilor ce se adunaseră la școala de copiști a mănăstirii. Mănăstirea a fost construită pe parcursul uneia dintre cele mai îndelungate domnii din Ţara Românească, aceea a lui Constantin Brâncoveanu, care a însumat mai bine de două decenii și jumătate, timp în care întreaga regiune a cunoscut o perioadă de pace şi de înflorire culturală, dar și o dezvoltare intensă a vieţii spirituale”.

Evenimentul zilei preia anunţul trist al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului privind trecerea la Domnul, vineri, 8 octombrie, a Preasfinţitului Părinte Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului: „A văzut lumina zilei la 30 decembrie 1948, în orașul Cluj (...). Îndemnul de a se apropia mai mult de Biserica lui Hristos l-a simțit în toamna anului 1968, în urma vizitării mănăstirilor de pe valea Oltului”. În 27 noiembrie 1976 a fost hirotonit preot celib pe seama Parohiei Tureni, Protopopiatul Turda. La 25 martie 1995 a fost tuns în monahism la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba-Iulia. În februarie 1994, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu l-a numit eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale din Cluj-Napoca şi exarh al mănăstirilor din Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului, iar în vara anului 1998 a devenit Episcop-vicar al Eparhiei Clujului.