Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Revista presei Revista presei

Revista presei

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Revista presei
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 09 Noiembrie 2021
  • Adevărul amintește cum a fost demolată în 24 de ore Biserica „Sfânta Vineri” din Capitală. Este doar unul dintre cele peste 30 de lăcaşuri ortodoxe dărâmate în Bucureşti în anii ‘80 pentru a face loc construcţiilor comuniste. Vechea biserică a fost ctitorită iniţial în vremea voievodului Matei Basarab, reclădită şi amplificată, în secolul al 19-lea, de generalul Constantin Năsturel-Herăscu. Gheorghe Leahu, unul dintre cei mai valoroşi arhitecţi români, a povestit în jurnalul secret pe care l-a ţinut în perioada comunistă tragicul eveniment al demolării, iar mărturiile sale au fost publicate pe site-ul memorialsighet.ro şi sunt o dovadă a demolărilor haotice comandate de fostul dictator Nicolae Ceauşescu. Iată ce nota Gheorghe Leahu pe 25 iunie 1987, ziua în care încă un lăcaş de cult cădea sub lama buldozerelor: „25.06.87. Sâmbătă, 20 iunie 1987, a fost rasă de pe faţa pământului şi biserica Sf. Vineri, situată în inima târgului vechi al Bucureştiului. El nu mai dă socoteală nimănui pentru toate crimele la adresa culturii şi a credinţei neamului românesc pe care le decide fără să se consulte cu nimeni, fără să-i pese de opinia internaţională, de opinia înăbuşită a atâtor oameni iubitori ai ţării, ai culturii şi ai civilizaţiei româneşti. (...) Suntem paralizaţi de atâtea forţe poliţieneşti şi de securitate care ne pândesc de pretutindeni vizibil şi invizibil. Mi-e sufletul întunecat de atâta mizerie cât înghiţim în viaţa de toate zilele”.
  • În Monitorul de Suceava, arhid. Vasile M. Demciuc pome­neș­te cei 499 de ani de la târnosirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Sfântului Ioan cel Nou: „După câteva zile de ceaţă, dimineaţa zilei de duminică, 6 noiembrie 7030 - de la zidirea lumii (1522), a venit cu o revărsare de lumină blândă, aurie. (...) Era ziua în care trebuia să fie săvârşită slujba de târnosire a Bisericii Sf. Gheorghe, începută a fi zidită încă din 7022 (1514) de către Bogdan Voievod, fiul lui Ştefan Voievod. Potrivit mărturiilor, Bogdan Voievod a căutat mai întâi a afla izvod frumos cum nu mai era altul pentru zidirea bisericii mari în Suceava - capitala Ţării Moldovei. (...) Din dragoste pentru Mântuitorul Hristos şi Preacurata Sa Maică, din dragostea pentru Sf. M. Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă, din duios şi fierbinte dor pentru cel ce fusese părintele său, Bogdan Voievod, Ştefăniţă Vodă hotărî, sfătuit fiind şi de Mitropolitul Teoctist al Moldovei, să sfârşească zidirea acestei biserici”.