Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sfinților Părinți după trup ai Domnului) Matei 1, 1-25 Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe
Rugăciunile Sfinților Părinți
De aproape un secol, instituțiile de învățământ teologic ale Bisericii Ortodoxe din întreaga lume și-au ales ca sărbătoare comună ziua de 30 ianuarie a fiecărui an - mărturie modernă a unității în învățătura de credință și a înmulțirii darurilor în contexte sociale și culturale diferite. Sfinții Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur și Grigorie Teologul formează împreună o icoană a Părinților Bisericii din toate timpurile și din toate locurile, o simbioză între Tradiția statornică și Tradiția dinamică, în triada vie: Scriptură sfântă - Biserică - Tradiție sfântă.
Pentru învățăceii de ieri și de azi întru ale teologiei, Sfinții Părinți nu sunt prezenți doar la cursurile de patrologie sau istorie bisericească. Îi regăsim în studiile biblice, în dogmatică, morală, liturgică, drept canonic, omiletică și catehetică. Dar mai ales la orele de spiritualitate și la rugăciunea în biserică, îndeosebi la Sfânta Liturghie.
Cred că pentru orice elev seminarist și pentru orice student teolog, cuvintele Domnului din Predica de pe Munte, citite la Sfânta Liturghie din ziua prăznuirii Sfinților Trei Ierarhi, sunt ca o chemare la misiune: „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru cel din ceruri” (Matei 5, 16).
Această prezență tainică, existențială și unificatoare între toate domeniile de studiu ale teologiei în lumina Duhului Sfânt, călăuzește pe fiecare slujitor al Sfântului Altar în misiunea încredințată prin hirotonie. Părinții Bisericii se roagă împreună cu noi prin pagini sfinte de Ceaslov, Liturghier și Molitfelnic. Viețile lor exemplare le citim în sinaxare și în multe scrieri literare, inspirate de anvergura stării lor duhovnicești. Operele lor sunt accesibile în biblioteci și, mai nou și mai aproape, pe site-uri și portaluri dedicate, care ne pun în legătură cu sursele originale sau cu traduceri în română și în limbi de circulație internațională. Radiourile și televiziunile bisericești distribuie în audiovizual cuvinte înțelepte și rugăciuni care au marcat pentru totdeauna mărturia creștină în dialog cu diferite culturi și mentalități.
Nici cei mai temerari cercetători, nici chiar dacă sunt doctori în limba greacă și în istoria dogmelor, nu pot susține pe deplin că au parcurs întreaga comoară a scrierilor patristice. Dar pot să dea mărturie despre prospețimea acestora. Sfântul Apostol Pavel spune despre cei care au biruit înțelepciunea acestei lumi cu înțelepciunea cea după Dumnezeu: „Noi însă avem mintea lui Hristos” (1 Corinteni 2, 16). Cele din lume sunt repetitive, dar mișcarea lor ciclică dă iluzia noutății. S-au schimbat multe în lumea exterioară în cele 17 veacuri care s-au scurs din vremea Sfinților Trei Ierarhi. Omiliile la Hexaimeron și scrierile despre cunoașterea naturii ar avea astăzi alte repere științifice, dar, în plan spiritual, radiografia patimilor și virtuților este la fel de actuală ca oricând.
Călători către limanul veșniciei, avem mereu nevoie de Părinții Bisericii pe calea despătimirii și a comuniunii cu Hristos, Cel care este „Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6). Familiarizarea cu învățătura și mărturia sfinților se desăvârșește pe calea rugăciunii, în căutarea înțelepciunii celei după Dumnezeu. De aceea, Biserica a rânduit ca toate slujbele să fie încununate de chemarea smerită în ajutor a Sfinților Părinți, astfel încât rugăciunile noastre să ajungă la Tronul Preasfintei Treimi, ca o jertfă bine primită.