Urcuş duhovnicesc în noul an bisericesc

De la 1 septembrie am intrat într-un nou an al ­mântuirii. Anual, Biserica sărbătoreşte la această dată începutul unui nou an care, numărat de la Hristos, este unul al mântuirii. Scopul principal al existenţei Bisericii este mântuirea celor care au devenit membrii ei prin Taina Botezului, aşa că, atunci când intrăm într-un nou an bisericesc, gândul nostru este focalizat pe obiectivul existenţei noastre creştine, şi anume mântuirea.

Atunci când marcăm un nou an bisericesc ne amintim de începutul propovăduirii Sfintei Evanghelii de către Domnul nostru Iisus Hristos, dar şi de momentul creării lumii, lucru moştenit din tradiţia iudaică şi perpetuat de cronologia bizantină, pe care o găsim în datarea anilor de domnie ai voievozilor noştri din Evul Mediu. Spre exemplu, anul trecerii la Domnul a celui mai cunoscut domnitor român, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (după izvoarele istorice contemporane domniei lui), este conform cronologiei bizantine (în uz atunci în voievodatele româneşti) 7012 de la facerea lumii, iar pentru noi, cei de azi, care numărăm anii de la Hristos, este 1504. Dacă pornim de la acest exemplu, în ziua de 1 septembrie am intrat în anul 7530 de la facerea lumii după cronologia bizantină, iar după anii număraţi de la Hristos, în anul bisericesc 2022.

Acum, când suntem de câteva zile într-un nou an al mântuirii, este esenţial să ne gândim la ce trebuie să facem pentru dobândirea Împărăţiei cerurilor. De aceea, este necesară o evaluare a timpului din viaţa noastră pe care-l dedicăm mântuirii noastre. Adică: de câte ori ne rugăm pe zi, dacă citim zilnic Sfânta Scriptură şi mai ales dacă încercăm permanent să demonstrăm prin fapte bune că suntem creştini adevăraţi, şi nu doar cu numele. Mai trebuie să vedem dacă avem şi un program de prezenţă la Cina Euharistică din duminici şi ­sărbători. Pentru un creştin este esenţial să se afle în fiecare duminică la Sfânta Liturghie, la întâlnirea săptămânală a sufletelor noastre cu Hristos euharistic.

Noi, oamenii, ne obiectivăm existenţa în funcţie de materialitatea timpului în care trăim, fără a înţelege că acesta a fost sfinţit prin Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu prin Care Dumnezeu Tatăl a adus pe toate câte sunt din nefiinţă la fiinţă şi a creat pentru aceasta şi timpul. De aceea, acum, la început de an bisericesc, este important să reflectăm la modul cum ne petrecem viaţa în perspectiva mântuirii, cât de des ne adresăm lui Dumnezeu prin rugăciune, cât de des ne spovedim şi ne împărtăşim, oferind sufletului nostru hrana necesară mântuirii, conştientizând astfel că scopul existenţei noastre în această lume este mântuirea.

La început de an bisericesc este esenţial, în perspectiva mântuirii noastre, să vedem ce vom face în plus faţă de ceea ce am făcut anterior, în ceilalţi ani, pentru a ajunge la scopul existenţei noastre: viaţa veşnică. În noul an bisericesc este foarte bine să sporim creşterea noastră duhovnicească şi mai ales să intensificăm lectura textelor patristice, prin care să descoperim frumuseţea Ortodoxiei. Şi să nu uităm să mulţumim Bunului Dumnezeu pentru toate binefacerile primite şi să-I cerem ajutorul în urcuşul nostru spiritual din noul an ­bisericesc către mântuire.