Duminica a 27-a după Rusalii (Tămăduirea femeii gârbove) Luca 13, 10-17 În vremea aceea Iisus învăța într-una din sinagogi sâmbăta. Și, iată, era acolo o femeie care avea de optsprezece ani un duh de
Palatul Sfântului Toma
Se zice că dintre Apostoli, când Mântuitorul i-a trimis la propovăduire în toată lumea, Sfântului Toma i-a revenit India. De altfel există acolo până astăzi o comunitate creştină purtându-i numele. Ajungând acolo, ţara fiind păgână, toţi închinându-se unor zei locali, s-a gândit cum să facă să se introducă printre mai-marii poporului aceluia, pentru ca încetul cu încetul să poată propovădui credinţa în Iisus Hristos. A auzit că regele locului căuta un arhitect care să-i facă un palat. S-a prezentat la rege, dându-se drept arhitect. Regele, crezându-l pe cuvânt, i-a pus la dispoziţie o mare sumă de bani: „Să-mi faci un palat cum nu mai există altul în lume!“ Sfântul Toma a luat banii, a plecat şi a început să facă din ei milostenie în stânga şi în dreapta, propovăduind milostenia, predicând dreptatea, frăţietatea şi iubirea între oameni, în numele Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a întrupat, a fost răstignit şi îngropat şi Care a treia zi a înviat! Chiar el, Toma, le-a spus că L-a văzut înviat! La un moment dat, regele a auzit cele ce se întâmplau. L-a chemat pe Toma şi l-a întrebat: „Cum stăm cu palatul?“ „E aproape gata“, a spus Apostolul. „Adică?“, a continuat stăpânul ţinutului. „Iată, în numele tău am făcut milostenie şi am împărţit toţi banii la săraci. Ţi-am făcut un palat în ceruri.“ Regele n-a înţeles nimic din toate acestea. Închizându-l, l-a judecat şi l-a condamnat la moarte. S-a întâmplat ca între timp să se îmbolnăvească fratele regelui şi murind acesta, s-a dus în lumea de dincolo. Acolo i s-a oferit să locuiască într-un palat extraordinar, zicându-i-se: „Uite în acest palat ai putea locui, dacă ai avea învoirea fratelui tău, pentru că acest palat îi aparţine lui“. Atunci el a întrebat: „Dar ce trebuie să fac pentru a avea învoirea fratelui meu?“ Îngerul cu care stătea de vorbă i-a zis: „Du-te înapoi în viaţă şi spune fratelui tău despre aceasta“. Revenindu-şi din moarte, i-a mărturisit fratelui său cele ce i se întâmplaseră. I-a descris palatul, fără să cunoască întâmplarea cu Sfântul Toma: „Uite frate, ce mi s-a întâmplat; am fost dincolo; am văzut acolo un palat extraordinar şi mi s-a spus că e palatul tău. Cum ai reuşit să-ţi faci tu un asemenea palat dincolo?“ Atunci regele şi-a zis: „Acesta trebuie să fie palatul despre care a spus Toma că mi l-a zidit prin împărţirea banilor mei la săraci“. L-a chemat la sine şi l-a eliberat din închisoare. Aşa Sfântul Toma şi-a continuat opera sa misionară de încreştinare în India.