Viaţa este o călătorie. Dar destinaţia la care ajungem unii sau alţii este diferită. De aceea, înainte de a ne aventura să facem ceva, e bine să ne întrebăm: „Ce se va întâmpla dacă urmez acest drum? Oare mă va duce la binecuvântata viaţă pe care Dumnezeu voieşte să o trăiesc? Sau mă va duce acolo unde de fapt nu vreau să ajung - la întristare şi părere de rău, unde îmi voi da seama că mi-am risipit tot ce aveam?
În Statele Unite un om s-a urcat într-un autobuz ca să meargă la Detroit. După o lungă călătorie a coborât la destinaţie, dar s-a trezit în Kansas City, oraş situat la 1.229 km de Detroit. Sărmanul, greşise autobuzul.
Şi noi în viaţă putem greşi autobuzul. Există un autobuz care are destinaţia „Să mâncăm, să bem şi să ne veselim“. La început călătoria pare bună, dar la urmă ne dăm seama că autobuzul ne-a dus într-un loc unde de fapt nu am vrut niciodată să ajungem. „Există o cale ce pare bună omului, spune Scriptura, dar capătul ei este calea morţii“.
Deci, înainte de a ne urca în vreun autobuz în viaţă, să facem asemenea unei femei care voia să meargă într-un oraş. După ce şi-a cumpărat bilet, a întrebat pe şofer dacă maşina ajunge unde dorea călătoarea. Omul a asigurat-o că da. După un timp, femeia l-a întrebat din nou dacă ajunge la destinaţia respectivă. Şoferul, nervos, i-a răspuns: „Ţi-am mai spus o dată. De ce mă tot baţi la cap?“ „Domnule, i-a replicat femeia, dacă în seara asta mă urc într-un autobuz greşit, mâine dimineaţă situaţia va fi cu totul alta.“ Şi avea perfectă dreptate. (Augustin Păunoiu, preluare şi adaptare după Vitamine duhovniceşti, Anthony M. Coniaris, Editura Sophia, 2009)
.jpg)
