Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Opinii › Repere și idei › Cuvioasa Parascheva uneşte în rugăciune neamurile ortodoxe

Cuvioasa Parascheva uneşte în rugăciune neamurile ortodoxe

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 14 Octombrie 2026

Sfânta Parascheva este cea mai cunoscută dintre toți sfinții ale căror moaşte se află în ţara noastră. În acelaşi timp, ea este şi cea mai populară sfântă din Balcani, pentru că cinstitele sale moaşte au fost pentru mai bine de un secol, pe rând, la Târnovo (Bulgaria), Belgrad (Serbia) şi Constantinopol (Istanbulul de azi), iar de aproape patru veacuri se află la Iaşi. Din această perspectivă, cinstirea Sfintei Parascheva uneşte în rugăciune, în luna octombrie a fiecărui an, neamurile ortodoxe din Balcani. Pentru noi, românii, este un privilegiu să avem în ţara noastră moaştele unei sfinte atât de iubite în lumea ortodoxă. Mulţi dintre conaţionalii noştri înţeleg acest lucru şi an de an merg la Iaşi să o cinstească pe Cuvioasa Parascheva, astăzi, în ziua ei de prăznuire.

Sfânta a fost o pelerină în timpul vieţii, dar şi după mutarea ei la viaţa veşnică, prin cinstitele sale moaşte. În timpul vieţii a fost în Constantinopol, Asia Mică şi Ţara Sfântă. Însă, mai ales după mutarea la viaţa veşnică, pelerinajul la sfintele sale moaște a întărit Ortodoxia din sud-estul Europei.

După descoperirea sfintelor ei moaşte, săvârşindu-se multe minuni, foarte mulţi creştini au venit în Epivata Traciei pentru a-i cere ajutorul. După două veacuri, începe pelerinajul moaştelor Cuvioasei în Balcani. În anul 1235 sau curând după aceea, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost mutate de la Epivata la Târnovo. Acolo au rămas până în anul 1393, când turcii otomani au cucerit cetatea, iar moaștele au fost mutate la Vidin. După cucerirea acestui oraş de către turci au fost duse, în 1398, la Kușevaț în Serbia, iar în 1402 la Belgrad.

În anul 1521, sultanul Soliman Magnificul cucerea Belgradul. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost duse la Constantinopol, la solicitarea Patriarhului Ecumenic Ieremia I, care le-a obţinut de la sultan în schimbul unor daruri. În drum spre Constantinopol, cinstitele moaște au fost expuse din loc în loc pentru a fi văzute și sărutate de credincioșii ortodocși din Peninsula Balcanică aflați sub stăpânire turcească. Ajunse la Constantinopol, au fost așezate în Biserica „Sfânta Maria Panmacaristos”, pe atunci catedrală patriarhală. După transformarea acesteia în geamie, au fost mutate în alte biserici: Vlahserai (1586), „Sfântul Dimitrie” (1597) și „Sfântul Gheorghe” din cartierul Fanar (1601).

În anul 1641, după ce Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, Patriarhul Ecumenic Partenie I (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului Patriarhiei Ecumenice, a hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva. În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așezate în biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitoria domnitorului. La sfârşitul anului 1888, moaştele Cuvioasei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite zilnic de mii de creştini, iar la sărbătoarea ei din 14 octombrie, de sute de mii de pelerini, care transformă Iaşul în unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj din lumea ortodoxă.

Citeşte mai multe despre:   Sfanta Parascheva