Festivalul Cetelor de Feciori din Țara Făgărașului

Festivalul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului încheie seria de manifestări tradiţionale din perioada sărbătorilor de iarnă. Tinerii se adună în cete începând cu sărbătoarea Sfântului Nicolae, colindă de Crăciun, şi merg cu uratul de Anul Nou. În acest an, peste 750 de tineri, membri ai Cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului şi din câteva localităţi de la graniţa cu judeţul Sibiu, participă la Festivalul Cetelor de feciori, aflat la ediţia a XI-a.

La Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, sute de tineri din împrejurimile Făgăraşului se adună la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cunoscută ca o adevărată catedrală a ţinutului. An de an, după oficierea Sfintei Liturghii, în lăcaşul de cult are loc prezentarea cetelor de feciori care vin din întreaga Ţară a Făgăraşului, îmbrăcaţi în costumele tradiţionale. Cetele sunt însoţite de preoţii şi primarii din comunele din care provin, tinerii fiind încurajaţi, astfel de Biserică şi de autorităţile locale, să ducă mai departe tradiţiile moştenite din străbuni.

Iniţiativa organizării Festivalului cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului aparţine Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, un fiu al acestor meleaguri.
După ce colindă în Catedrală, cetele participă la parada care are loc în centrul oraşului, apoi urcă pe scena amenajată de oficialităţile locale pentru eveniment. Aici, vătafii, conducătorii cetelor, îşi prezintă grupurile, iar cetele urcă pe scenă pentru a-şi prezenta dansurile şi tradiţiile specifice. Festivalul de la Făgăraş încheie seria manifestărilor dedicate obiceiurilor de iarnă în Arhiepiscopia Sibiului. Cetele de feciori se constituie, în satele de la poalele Munţilor Făgăraş începând cu sărbătoarea Sfântului Nicolae. Până la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, cetele de feciori colindă de Crăciun, merg cu uratul de Anul Nou, şi participă la ceremoniile şi sărbătorile specifice acestei perioade.

750 de tineri la Festivalul din acest an

Și în acest an, peste 750 de tineri, membri ai Cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului şi din câteva localităţi de la graniţa cu judeţul Sibiu, participă la Festivalul Cetelor de feciori, aflat la ediţia a XI-a. La ediţia din acest an participă 27 de cete de feciori din sate din zona Făgăraşului, la care se adaugă şi patru cete din localităţile Arpaş, Cârţişoara, Racoviţă şi Turnu Roşu din judeţul Sibiu, aflate la graniţa cu judeţul Braşov.

„Cetele de feciori participă începând cu ora 9.00 la slujba de la Catedrala Ortodoxă din Făgăraş, la care în fiecare an participă şi Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza. Fiecare Ceată de feciori îmbrăcată în portul specific satului de unde vine colindă în biserică un colind specific satului, apoi se deplasează în paradă, în centrul vechi al municipiului, unde alături de fete colindă şi prezintă mai multe dansuri specifice zonei pe scena amplasată în acest scop", a precizat Diana Gribinţa de la Casa de Cultură din Făgăraş, unul dintre organizatorii festivalului, citată de Agerpres.

Ceata de feciori este cel mai cunoscut obicei din perioada sărbătorilor de iarnă din Ţara Făgăraşului, care se mai păstrează în satele din zonă. Documentele păstrate de etnografi atestă faptul că aceste cete de feciori din Ţara Făgăraşului şi din zona Rupea datează de la 1765. Acestea se constituie în ajunul sărbătorii Sfântului Nicolae şi se desfac în ziua de Sfântul Ioan când are loc Festivalul cetelor de feciori. Ceata este formată din patru până la şapte sau chiar 18 tineri, necăsătoriţi, cu vârste cuprinse între 17-26 de ani, care îşi aleg o gazdă, de regulă din rândul celor care formează ceata de feciori, gazda fiind locul de întâlnire până la Sfântul Ioan. În ziua de Sfântul Nicolae se aleg funcţiile pe care le îndeplineşte fiecare fecior din ceată: vătaf, purtătorul de steag, specific fiecărei cete de feciori, responsabil cu organizarea balurilor de Crăciun şi de Sfântul Vasile, casierul care administra banii, şi alte funcţii care sunt îndeplinite cu mare stricteţe. În seara de Crăciun se umblă la colindat în tot satul, începând de la casele celor mai importanţi oameni din sat, apoi la fetele nemăritate, ceata fiind însoţită şi de doi lăutari. În prima zi a Crăciunului, ceata de feciori merge la slujba de la biserică unde colindă, apoi organizează un mare bal la Căminul Cultural, la care participă de regulă toată comunitatea. În seara de 31 decembrie cetele de feciori merg cu uratul în tot satul, după care în seara de Sf. Vasile se organizează un nou bal la Căminul Cultural. Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013. Municipalitatea din Făgăraş are în vedere înfiinţarea unui muzeu al Cetelor de feciori, în care, pe lângă costumele purtate de aceştia, să fie păstrate şi textele colindelor specifice fiecărui sat din zona Făgăraşului, conform Agerpres.

„Proiectul depus în anul 2014 pe fonduri norvegiene nu a avut succes, dar nu abandonăm acest demers. Este necesar constituirea unui muzeu al Cetelor de feciori, pentru că este cel mai vechi obicei care se mai păstrează din Ţara Făgăraşului. Dorim să facem şi o serie de cercetări pentru că am constatat o uşoară alterare a acestuia, dacă ne referim la costume şi tot ce se întâmplă începând cu 6 decembrie când se constituie cetele şi până la Sfântul Ioan când acestea se desfac", a spus Elena Băjenaru, manager la Cetatea Făgăraş, citată de Agerpres.

„Udatul Ionilor”

Încheierea sărbătorilor de iarnă are loc prin mai multe manifestări tradiţionale. În unele dintre localităţi din Transilvania se mai merge de Bobotează, cu Chiralesa, prin care copiii anunță venirea preotului la casele cre­din­cioșilor.

În judeţul Sibiu, la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, la Tălmăcel, are loc obiceiul cunoscut sub numele „Udatul Ionilor”. După slujba religioasă, alaiul de tineri porneşte spre râul din sat. Tinerii călări poartă steaguri tricolore, iar copii sunt îmbrăcaţi în costumele tradiţionale. La această sărbătoare poate fi văzut carul tras de boi împodobiţi. La râu, feciorii îi udă pe rând pe toţi ce poartă numele de Ioan sau Ioana.