138 de milioane de euro pentru grupurile de producători

Atât specialiştii agricoli, cât şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au pomenit deseori de avantajele fermierilor care aderă la un grup de producători, de subvenţiile importante ce pot fi asimilate de la Uniunea Europeană. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, grupurile de producători pot obţine fonduri nerambursabile importante, accesând Măsura 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători. Până în anul 2013, pe această măsură sunt disponibili 138 de milioane de euro, din care 20% reprezintă contribuţia Guvernului României, iar 80% - contribuţia UE. Pentru Măsura 142 sesiunea de depunere a proiectelor este continuă şi nu se aplică procedura de selecţie, ca în cazul altor măsuri.

Rolul principal al grupurilor de producători îl reprezintă comercializarea produselor fermierilor individuali, asocierea în astfel de entităţi juridice întărind puterea economică a fermierilor. Mai mult, grupurile de producători care îndeplinesc anumite condiţii pot obţine subvenţii foarte importante de la Uniunea Europeană, precum şi alte susţineri financiare. Printre acestea se numără fondurile nerambursabile disponibile prin Măsura 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători, derulată în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat sunt grupurile de producători recunoscute oficial de Ministerul Agriculturii începând cu data de 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare sub diferite forme asociative.

Minimum 5 fermieri pot forma un grup de producători

Grupurile de producători sunt organizaţii economice, societăţi comerciale, societăţi agricole, cooperative agricole, asociaţii agricole, care se conduc pe baza statutului propriu. Acestea se constituie şi funcţionează la iniţiativa liberă a producătorilor, bazată pe unitatea de interes şi actiune a grupului, însă numărul minim al membrilor trebuie să fie 5. De asemenea, grupurile de producători trebuie să aducă dovada, prin intermediul unei evidenţe contabile, că deţin o valoare minimă a producţiei comercializate, pentru grupa de produs pentru care se solicită recunoaşterea, de cel puţin 10 mii de euro, echivalent în lei, aceste sume variind în funcţie de domeniul de activitate. Grupurile trebuie să respecte anumite legi şi să deţină un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare şi urmărire cantitativă, calitativă şi valorică a producţiei membrilor. Potrivit legii, orice producător agricol, silvic, piscicol, care este deţinătorul legal al bazei de producţie şi îşi declară în scris intenţia de a comercializa producţia proprie, poate deveni membru al unui grup de producători, în conformitate cu prevederile statutului acestuia.

Un grup de producători se poate înfiinţa pentru comercializarea pentru anumite categorii de produse:

1. cereale

2. plante tehnice

3. hamei

4. tutun

5. produse horticole

6. struguri de vin

7. plante medicinale şi aromatice

8. flori şi plante ornamentale

9. lapte

10. carne (bovine, ovine şi/sau caprine, porc, pasăre)

11. miere de albine şi produse apicole

12. lână, păr, piei, blănuri şi alte subproduse animaliere

13. produse silvice (lemnoase, nelemnoase)

14. produse pescăreşti.

Avantajele şi dezavantajele membrilor grupurilor de producători

Gruparea fermierilor într-o astfel de asociaţie întăreşte puterea economică, ca urmare a posibilităţii de a negocia preţurile produselor, costurile de transport se micşorează, iar adosul intră în buzunarul producătorului, eliminând astfel veriga intermediarilor. De asemenea, grupurile de producători pot beneficia de o mai bună poziţie pe piaţă, preţurile bunurilor comercializate vor fi mai mari, au acces mai uşor şi mai ieftin la anumite informaţii de piaţă. În ceea ce priveşte costurile privind investiţiile, aceste sunt diminuate şi datorită susţinerii financiare de care pot beneficia prin intermediul anumitor programe naţionale şi comunitare.

Un avantaj îl constituie subvenţiile importante ce pot fi obţinute de la Uniunea Europeană cât şi un minim de risc, întrucât acesta se împarte la numărul de membri şi nu la un singur producător. Acest din urmă avantaj se poate transforma şi într-un dezavantaj, producătorii membri ai unui grup pierzându-şi independenţa. La categoria dezavantaje ar putea fi menţionată şi necesitatea investiţiilor, însă investiţiile aduc de cele mai multe ori câştiguri importante ca urmare a măririi capitalului.

Alte avantaje obţinute în urma constituirii grupurilor de producători:

- procurarea de material săditor, pesticide, utilaje - pentru membrii grupului;

- depozitarea, sortarea, ambalarea şi comercializarea produselor pentru membrii grupului;

- protejarea produselor împotriva importurilor;

- planificarea producţiei şi adaptarea ei la cerinţele pieţei:

- reducerea costurilor de aprovizionare cu materii prime şi materiale şi a costurilor de comercializare.

Grupurile de producători se conduc pe baza unui statut propriu aprobat de adunarea generală, în prealabil însă este necesară obţinerea unui aviz de recunoaştere a grupului de producători, în funcţie de grupa de produse, de la autorităţile teritoriale competente ale MAPDR.

Ministerul dă avizul

Constituirea şi recunoaşterea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole şi silvice:

- să se constituie la iniţiativa producătorilor agricoli şi silvici interesaţi pentru o activitate comercială comună;

- să aibă personalitate juridică şi statut propriu adoptat de adunarea generală a grupului;

- să fie constituit în conformitate cu Legea nr. 338/2005 publicată în „Monitorul Oficial“ nr. 1098/6 decembrie 2005 şi a Ordinului Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.171/ 28 martie 2006.

După constituire, dosarul cu actele necesare se transmite la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din judeţul respectiv, pentru verificare şi întocmirea „Procesului Verbal de Constatare“ - conform anexei nr. 13 din Ordinul MAPDR nr. 171/ 2006. Mai departe, dosarul va merge spre verificare la Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală care îl transmite ulterior ministerului, în final aceeaşi direcţie generală urmând să dea „Avizul de recunoaştere a grupului de producători“.

Cum se dau banii prin Măsura 142

Potrivit ghidului solicitantului, suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea producţiei anuale comercializate de către grupul de producători recunoscut.

Vor fi acordate rate anuale în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători, iar sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători, astfel: 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 de euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an. 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care depăşeşte 1.000.000 de euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an. Sprijinul nerambursabil primit nu va putea depăşi însă anumite plafoane.

Pentru Măsura 142 sesiunea de depunere a proiectelor este continuă şi nu se aplică procedura de selecţie ca în cazul altor măsuri.

▲ Sectoarele pentru care se acordă fonduri nerambursabile

În cadrul Măsurii 142 se acordă sprijin pentru grupurile de producători recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare, care activează în următoarele sectoare:

1. Sectorul agricol:

- culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rădăcinoase câmp);

- horticultură (flori, plante ornamentale);

- viticultură (viţă de vie pentru vin);

- creşterea animalelor pentru lapte;

- creşterea animalelor (excluzând laptele);

- granivore (porci şi păsări);

- mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor).

2. Sectorul forestier:

- produse lemnoase

- produse nelemnoase: fructele de pădure, seminţele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice, răşina.

Pentru obţinerea avizului de recunoaştere, grupul de producători trebuie să se adreseze Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului, unde acesta îşi desfăşoară activitatea.