Autorităţile române pregătesc terenul pentru atragerea muncitorilor străini

▲ În şedinţa de marţi a Executivului a fost adoptată Strategia României în domeniul imigraţiei, pentru perioada 2007-2010, care stabileşte liniile de acţiune a Guvernului în ceea ce priveşte imigraţia controlată, prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale, azilul şi integrarea socială a străinilor ▲ La fel ca şi alte state din spaţiul european, care se confruntă cu un puternic deficit de forţă de muncă, autorităţile române pregătesc terenul pentru atragerea de lucrători calificaţi ▲ „Statisticile arată că 85% din forţa de muncă necalificată din lume ajunge în Uniunea Europeană şi numai 5% în SUA, în timp ce peste 50 de procente din lucrătorii calificaţi merg în SUA şi numai 5% către UE. Trebuie să reuşim schimbarea acestor statistici printr-o nouă viziune, care implică adoptarea de noi instrumente de acţiune“, a declarat comisarul european Franco Frattini ▲

Guvernul român va permite admisia cetăţenilor din afara statelor membre ale Uniunii Europene pentru angajare, în funcţie de nevoile identificate pe piaţă autohtonă a forţei de muncă. În şedinţa de marţi a Executivului a fost adoptată Strategia României în domeniul imigraţiei, pentru perioada 2007-2010, care stabileşte liniile de acţiune ale Guvernului în ceea ce priveşte imigraţia controlată, prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale, azilul, integrarea socială a străinilor şi corelarea tuturor acestor aspecte cu fenomenul imigraţiei cetăţenilor români.

Accesul imigranţilor, doar în funcţie de necesităţi

În privinţa imigraţiei controlate, Guvernul român urmăreşte asigurarea cadrului administrativ necesar exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă al cetăţenilor statelor membre ale UE. Totodată, va fi promovată admisia cetăţenilor terţi în scop de angajare în muncă, potrivit nevoilor identificate pe piaţă autohtonă a forţei de muncă, precum şi admisia în scopul desfăşurării de activităţi comerciale pentru anumite categorii de străini. Strategia îşi propune şi elaborarea unui sistem eficient de selecţie pentru admiterea pe teritoriul României în scop de studiu.

Sunt bani pentru construcţii, nu şi forţă de muncă suficientă

Aflată în plin proces de reabilitare sau modernizare a infrastructurii, România se confruntă cu o lipsă acută de muncitori calificaţi, în special în domeniul construcţiilor. Potrivit datelor prezentate de directorul general al Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Marin Cristea, necesarul de forţă de muncă pe piaţa construcţiilor din România este de aproximativ 150 de mii de muncitori calificaţi, în condiţiile în care numărul angajaţilor din acest domeniu nu depăşeşte, la ora actuală, cifra de 360 de persoane. „Acesta este ordinul de mărime care arată lipsa de personal din domeniul construcţiilor. Diferenţa ar putea fi acoperită de constructorii care lucrează în afara ţării, dar cea mai mare parte dintre aceştia se apropie de vârsta pensionării. Singura soluţie viabilă o reprezintă muncitorii calificaţi proveniţi din state din afara spaţiului european“, a declarat Marin Cristea.

Autorităţile române pregătesc terenul pentru atragerea de lucrători calificaţi

În Planul de acţiune pe anul 2007, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse au în vedere realizarea, în această lună, a unei campanii de informare a principalele ţări terţe, producătoare de imigranţi pentru România, referitoare la oportunităţile de pe piaţa românească a forţei de muncă, condiţiile de admisie şi şedere, precum şi la riscurile la care aceştia se supun în cazul nerespectării cadrului legal. În acest sens, MIRA şi Oficiul Român pentru Imigranţi doresc să editeze un Cod de conduită profesională în relaţia cu solicitanţii de azil. Totodată, se au în vedere schimbarea formatului de principiu al documentelor de călătorie pentru toate categoriile de azilanţi, conform standardelor de identificare biometrică şi crearea cadrului legal pentru standardul unic al permiselor de rezidenţă persoanelor care se bucură de o formă de protecţie. Pentru această lună, în Planul de acţiune pe anul 2007, MIRA, MECT şi Oficiul Român pentru Imigranţi pregătesc elaborarea unei metodologii speciale de atestare a studiilor preuniversitare pentru străinii cu o formă de protecţie în România, care nu au documente doveditoare sau care, din motive obiective, nu se încadrează în actualele prevederi legislative în domeniul recunoaşterii şi atestării studiilor străinilor în România.

UE regândeşte politica în domeniul imigraţiei

Comisia Europeană a anunţat că are în vedere o regândire radicală a politicii privind imigraţia, în aşa fel încât să poată fi acoperit deficitul de forţă de muncă, provocat de o populaţie în curs de îmbătrânire. Pe 23 octombrie, comisarul european Franco Frattini va înainta primele două proiecte legislative în acest sens: o directivă-cadru, privind drepturile socio-economice ale lucrătorilor veniţi din ţări terţe şi o directivă privind acceptarea imigranţilor înalt calificaţi. „Imigraţia legală trebuie privită ca un fenomen inevitabil al lumii actuale, şi nu ca o ameninţare. Pentru Uniunea Europeană, acest proces constituie chiar un avantaj, în condiţiile riscului scăderii populaţiei apte de muncă în următoarele decenii în Europa“, a spus comisarul european Franco Frattini, în discursul rostit în cadrul Conferinţei la nivel înalt privind imigraţia legală de la Lisabona. „Trebuie să ţinem cont mai mult de statistici, care arată că 85% din forţa de muncă necalificată din lume ajunge în Uniunea Europeană şi numai 5% în SUA, în timp ce peste 50 de procente din lucrătorii calificaţi merg în SUA şi numai 5% către UE. Trebuie să reuşim schimbarea acestor statistici printr-o nouă viziune, care implică adoptarea de noi instrumente de acţiune“, a subliniat comisarul european. Potrivit statisticilor prezentate la această întrunire, în anul 2050, o treime din populaţia UE - care a depăşit deja cifra de 490 de milioane de locuitori - va fi formată din persoane în vârstă de peste 65 de ani. Acest lucru va presupune o reducere drastică a populaţiei apte de muncă în spaţiul european. În aceste condiţii, imigraţia legală joacă un rol important pentru economia UE, în special în ceea ce priveşte lucrătorii calificaţi, necesari în statele membre şi sectoarele confruntate deja cu un deficit de ofertă de forţă de muncă.

Cea mai mare nevoie de imigranţi calificaţi o au Germania, Italia şi Ungaria

Europa trebuie să concureze împotriva Australiei, Canadei şi SUA, dar şi puterilor din Asia, a avertizat comisarul european Franco Frattini, în opinia căruia Germania, Italia şi Ungaria sunt ţările care au cea mai mare nevoie de imigranţi, din cauza procentului ridicat al cetăţenilor care nu mai fac parte din populaţia aptă de muncă. După cum a menţionat Frattini, Comisia Europeană a prezentat, în proiectul său privind migraţia legală, publicat în decembrie 2005, mai multe propuneri realiste pentru structurarea unei politici eficiente în acest domeniu. Acestea vor fi urmate, în decembrie 2008, de directiva privind acceptarea lucrătorilor sezonieri. Numărul rezidenţilor din UE proveniţi dintr-o ţară terţă era, în ianuarie 2006, de 18,5 milioane de persoane, ceea ce înseamnă circa 4% din populaţia totală a Uniunii. O mare parte dintre aceşti imigranţi vin din Africa, şi de aceea, Europa şi Africa ar trebui să pună în aplicare angajamentele politice asumate în acest domeniu, prin valorificarea rolului diasporei şi elaborarea unor principii aferente procedurilor de repatriere a imigranţilor ilegali. „Este necesar un angajament pe termen lung al tuturor părţilor. Trebuie să avem mereu în vedere că nu există alternativă la conlucrare, întrucât nici un stat membru al UE nu poate trata de unul singur această provocare“, a subliniat în încheiere comisarul european Franco Frattini.

„Migraţia nu mai trebuie privită ca o lume a tristeţii şi a pierderii“

Comisarul european a mai spus că modul european tradiţional în care imigraţia e privită ca o lume a „tristeţii şi pierderii“ trebuie înlocuit cu o abordare în care imigraţia nu e percepută drept o ameninţare, ci drept un câştig şi un fenomen inevitabil al lumii de azi. Lucrătorii migranţi - a mai spus Franco Frattini - sunt o parte crucială a strategiei Uniunii Europene în domeniul concurenţei, dar potenţialul lor nu va putea fi atins pe deplin, dacă nu li se oferă şansa de se integra în economia în care muncesc şi în ţara care îi găzduieşte. Ca primă măsură practică, Comisia Europeană urmează să propună introducerea unei „cărţi albastre“, care să le permită lucrătorilor migranţi calificaţi să facă cerere pentru permise de rezidenţă cu durata de doi ani şi cu posibilitatea prelungirii. În paralel cu aceste măsuri, comisarul european a cerut însă „toleranţă zero“ faţă de fenomenul migraţiei ilegale, considerată o chestiune „extrem de delicată“ pentru statele membre UE. (Bogdan CRONŢ)