BNR: Inflația va crește mai pronunțat decât se anticipa

Rata anuală a inflaţiei va crește ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, a anunțat Banca Naţională a României (BNR). În consecință, în şedinţa de marţi, BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50% pe an, începând din 6 aprilie 2022. Trei sferturi dintre români se declară îngrijorați de scumpirile bunurilor de larg consum.

Majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an era așteptată de economiști, aceasta fiind una din pârghiile pe care le are Banca Națională a României pentru a ține inflația sub control. Decizia se vede deja în evoluția indicelui ROBOR, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, care a ajuns, ieri, la 4,68% pe an, un nivel record al ultimilor 9 ani. De menționat că, la începutul lui 2020, ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat ieri la 4,78% pe an, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 4,83% pe an.

Decizia BNR de a majora dobânda-cheie va duce așadar la creșterea ratelor la credite, dar nu imediat, pentru că actualizarea ratei are loc la datele stabilite în contractul semnat cu banca și poate fi la 3 sau la 6 luni. Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, urcând la 8,35% în ianuarie şi la 8,53% în februarie, iar  înrăutăţirea perspectivei asupra inflației, care a dus la creșterea dobânzii-cheie, este determinată de anticiparea unor majorări mult mai ample ale preţului combustibililor şi ale preţurilor alimentelor procesate, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite.

BNR menţionează, totodată, că surse importante de incertitudini şi riscuri rămân absorbţia fondurilor europene, în special a celor prin PNRR, și conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind angajamentele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi global.

Criza economică şi creşterea preţurilor provoacă îngrijorare nu numai Băncii Naționale, dar reprezintă și principalele griji ale românilor, arată un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research.

În timp ce îngrijorarea legată de pandemie a scăzut la 33%, prefigurarea unei crize economice şi creşterea preţurilor pentru bunurile de consum larg sunt surse de griji pentru 72% dintre români. 

Sondajul mai arată o descreştere uşoară a numărului de persoane care reuşesc să economisească în 2022, comparativ cu cei doi ani precedenţi (2021 şi 2020). Dacă, în 2021, 20% dintre români declarau că economisesc, în 2022, procentul a scăzut până la 18%. (C. Z.)