Congresmenii americani, într-o continuă campanie electorală

▲ Sistemele electorale din Statele Unite ale Americii şi statele membre ale Uniunii Europene sunt total diferite, primul fiind considerat mult mai transparent, întrucât atrage după sine o mare implicare a cetăţenilor, însă şi foarte costisitor, datorită sumelor ameţitoare care se învârt în jurul potenţialilor candidaţi în cursa finală pentru Casa Albă ▲ Diferenţele politice între „bătrânul continent“ şi „lumea nouă“ merg mai departe, până la nivelul celor două foruri legislative, Parlamentul European şi Congresul SUA ▲ Printre marile diferenţe se detaşează imposibilitatea de iniţiativă legislativă a PE, situaţie care rămâne cel puţin până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, de reformă a UE, 1 ianuarie 2009 ▲

Întreaga lume este conectată la alegerile primare din Statele Unite ale Americii, care va da, într-o proporţie foarte mare, numele finaliştilor ce vor intra în cursa pentru Casa Albă din această toamnă. Sistemele electorale din SUA şi cele din statele membre ale Uniunii Europene sunt total diferite, nici între modul de funcţionare a Parlamentului European şi Congresul Statelor Unite nefiind prea multe similitudini. O ultimă întâlnire interparlamentară între cele două foruri legislative importante a avut loc la finele anului trecut în Washington şi Nevada, când 23 de deputaţi europeni au discutat cu omologii lor americani diverse subiecte, de la schimbările climatice şi Orientul Mijlociu la comerţ şi transporturile ilegale de prizonieri organizate de CIA.

Delegaţiile se întâlnesc de două ori pe an, o dată în Europa şi o dată în Statele Unite, încă din anul 1972, făcând din această relaţie interparlamentară cea mai lungă relaţie de acest fel din istoria Parlamentului European.

Congresul poate avea iniţiativă legislativă, PE nu are această competenţă

Structura în comisii a Parlamentului European este diferită, transformând deputaţii europeni în adevărate autorităţi în anumite domenii, mult mai bine informaţi decât omologii lor din Congres. Conservatorul britanic Jonathan Evans, membru al PE, a afirmat că „membrii Congresului sunt, în mare măsură, generalişti şi se bazează pe bugetele importante destinate cheltuielilor de personal pentru a le furniza expertiză specializată în diversele domenii abordate“.

În ce priveşte posibilitatea de a iniţia un proiect de lege, PE este dezavantajat faţă de Congresul american, neputând avea iniţiativă legislativă.

Congresmenii din Camera Reprezentanţilor au un mandat de 2 ani, în timp ce deputaţii europeni sunt aleşi pe o perioadă de 5 ani, primii dintre aceştia fiind mai tot timpul în campanie elctorală. O altă mare diferenţă este sesizabilă în materie de pluralitate, acest aspect fiind subliniat de Ana Maria Gomes, deputat socialist portughez: „Diferenţa cea mai mare şi mai importantă este aceea că reprezentanţii Congresului sunt în contact cu o singură administraţie federală, în timp ce noi, în Parlamentul European, ne confruntăm cu o pluralitate de instituţii ale UE, dar şi cu guvernele celor 27 de state membre“.

Congresul american are două Camere şi 200 de comisii

Interesele locale diferă iarăşi foarte mult, în timp ce congresmenii reprezintă în mod transparent interesele statelor şi ale afacerilor lor, în Parlamentul European, naţionalităţile şi interesele naţionale există însă mai mult în fundal, lucrându-se mai mult la nivel comunitar.

De asemenea, Parlamentul European are o singură Cameră cu 785 de deputaţi, în timp ce în Statele Unite există două Camere, Senatul, cu 100 de parlamentari, şi Camera Reprezentanţilor, cu 435 de parlamentari. Totodată, femeile ocupă un loc mult mai important în PE, 30% dintre deputaţi fiind femei, aproape dublu faţă de reprezentarea acestui sex în Congresul american. Diferenţele nu se opresc aici, numărul partidelor şi al comisiilor parlamentare fiind inegal. Parlamentul European are 23 de comisii, în timp ce Congresul are în jur de 200 de comisii, deşi numărul partidelor politice reprezentate, în Statele Unite ale Americii, fiind de 2, în timp ce în PE sunt 8 grupuri politice. De asemenea, Congresul îşi desfăşoară lucrările în limba engleză, în timp ce Parlamentul European lucrează în toate cele 23 de limbi oficiale.

Prea puţine asemănări între Congres şi PE

Între cele două foruri legislative există însă şi asemănări, congresmenii americani având de înfruntat aceleaşi probleme şi aceleaşi motive de îngrijorare ca şi deputaţii europeni, persistând şi acolo şi aici aceleaşi diferenţe între oraş şi sat. De asemenea, ambele instituţii redactează rapoarte, organizează reuniuni şi audieri ale comisiilor şi votează în sesiuni plenare.

Obiectivele PE şi ale Congresului sunt aceleaşi, aleşii aflându-se în slujba alegătorilor, lucrează tot în comisii, în cameră şi în circumscripţii, se întâlnesc cu reprezentanţii grupurilor de interese şi caută să fie realeşi prin activitatea lor.

UE şi SUA se apropie extrem de mult când vine vorba de valori, între cele două existând „legături de prietenie foarte strânse, interese şi valori comune“.

▲ Europenii, despre alegerile din SUA:„Banii contează foarte mult“

Diferenţele dintre cele două „lumi“ se simt şi în modul de alegere a liderilor, nu atât în sistemul electoral propriu-zis, ci mai ales în arsenalul de care dispun candidaţii: întâlniri nesfârşite cu cetăţenii, dezbateri în direct la televizor şi mulţi, foarte mulţi bani. Sute de milioane de dolari fiind puse la bătaie pentru un loc în cursa finală pentru Casa Albă, de aceleaşi sume uriaşe, păstrând totuşi proporţiile, dispunând şi congresmenii în timpul alegerilor în care sunt direct implicaţi. Deputaţii europeni au fost consultaţi în legătură cu modul în care americanii îşi aleg reprezentanţii, iar răspunsurile unora dintre ei au fost postate pe site-ul oficial al Parlamentului European.

Jonathan Evans, preşedintele Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Marea Britanie): „Pozitiv este impactul puternic al personalităţii şi reputaţiei candidaţilor, care contează mai mult decât puterea partidelor politice. Acest lucru îi încurajează pe politicienii americani să interacţioneze activ cu electoratul şi fac asta într-un mod mult mai eficient decât marea majoritate a deputaţilor europeni. Pe de altă parte, candidaţii bogaţi au un avantaj masiv şi nedrept“.

Monica Frassoni (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Italia): „În această fază a campaniei electorale, a alegerilor primare, candidaţii fac tot posibilul să intre în contact cu oamenii şi participă la dezbateri foarte dificile, în direct, la televizor. Dezbaterile sunt foarte utile în a convinge electoratul. Este evident în acelaşi timp că banii contează foarte mult şi o presă capricioasă poate crea probleme; nu mi-ar plăcea să regăsesc aceste elemente în campaniile noastre“.

Enrique Barón Crespo (Grupul Socialist din Parlamentul European, Spania): „Primarele reprezintă o democraţie funcţională, participativă şi competitivă, bazată pe implicarea cetăţenilor. Alegerile prezidenţiale sunt o cursă cu obstacole care cere rezistenţă, cursă care nu este controlată de partide. Folosirea excesivă a banilor în campania electorală reprezintă o ipotecă pe viitoarea guvernare“.