Manevre de bază care pot salva vieți

Cunoașterea manevrelor corecte de resuscitare cardio‑respiratorie, a manevrei Heimlich, îngrijirea unui membru rupt, a unei arsuri sau oprirea unei hemoragii survenite în urma unui traumatism este vitală, de aceea ar trebui ca aceste noţiuni să fie însuşite de fiecare persoană, indiferent de nivelul de educaţie, pregătire sau ierarhie socială. Specialiştii îndeamnă să ne informăm, să repetăm în familie măsurile de acordare a primului ajutor şi să intervenim când este necesar. Apelând la numărul unic 112 putem fi ghidaţi prin telefon în acţiunea de salvare până la sosirea personalului medical.

O fetiţă de 14 ani din judeţul Cluj a murit la câteva zile după ce s‑a înecat cu un jeleu la şcoală. A urmat un val de indignare a opiniei publice, plecând de la supoziţia că aplicarea unei manevre simple, Heimlich, i‑ar fi putut salva viaţa: de ce nu se fac cursuri de prim ajutor în şcoli, de ce profesorii nu sunt pregătiţi pentru astfel de situaţii şi multe alte „de ce‑uri”. La mai bine de două săptămâni de „revoltă”, subiectul s‑a stins la fel de repede cum s‑a stins, din păcate, şi sufletul copilei. Astfel de accidente nefericite vor mai avea loc atât timp cât aproximativ 80% din români nu știu să acorde primul ajutor şi doar 0,5% din cei 1,7 milioane de elevi înscriși în învățământul gimnazial și liceal din România aveau, în 2020, noțiuni de prim‑ajutor.

„Nu trebuie să aşteptăm să se întâmple un eveniment nefericit ca să luăm atitudine. Cursurile de prim ajutor trebuie să fie cunoscute de fiecare în parte, este vital ca aceste cursuri să se desfăşoare la şcoală, unde adresabilitatea este foarte mare, dar la fel de adevărat este că trebuie continuate şi în cadrul familial. Ideal ar fi să se urmeze un curs de prim ajutor, să asimilăm informaţii de la persoane autorizate deoarece dacă nu stăpânim foarte bine o anumită manevră, putem face mai mult rău decât bine”, afirmă dr. Nicoleta Dimitriu, medic primar medicină de familie și manager de dezvoltare în cadrul Spitalului „Providența” al Arhiepiscopiei Iașilor.

Deoarece cele mai multe cursuri de prim ajutor se derulează contra cost, o soluţie ar fi informarea de pe internet, unde găsim gratuit noţiuni şi filmuleţe prezentate pe înţelesul tuturor. „Informaţia fiind la tot pasul, este chiar indicat să fim curioşi, să ne punem întrebări şi să căutăm răspunsuri oferite de specialişti. Părinţii pot oferi, la rândul lor, copiilor informaţii privind manevrele de prim ajutor încă de la cele mai fragede vârste, folosindu‑se de jocurile de rol, prin exemple inocente, pe placul celor mici. De asemenea, acolo unde şcoala derulează astfel de programe, ca orice lecţie pe care elevul o învaţă la şcoală şi o aprofundează acasă, şi cursurile de prim ajutor trebuie să aibă o continuitate, să repetăm informaţia pentru că astfel se imprimă mai bine şi se diseminează la nivelul familiei extinse: fraţi, părinţi, bunici”, a adăugat dr. Dimitriu.

„Priveşte, ascultă, simte”

Este necesară o informare neobosită pentru lucrurile care ţin oamenii în viaţă, de la o conduită preventivă privind alimentaţia potrivită şi dozarea efortului fizic (în funcţie de constituţia fizică şi de patologii) şi până la intervenţia în cazul unor situaţii de urgenţă medicală. În acest fel, orice persoană care şi‑a însuşit noţiunile de prim ajutor poate salva viaţa unui om aflat într‑o situaţie-limită precum stop cardio‑respirator, traumatism osteo‑articular, hipo (hiper)termie, insolaţie, înec, intoxicaţii, hemoragii severe sau electrocutare.

Specialiştii precizează că în acordarea primului ajutor este esenţial să ţinem cont de câţiva paşi pentru ca rezultatul să fie, în final, unul pozitiv:

Adoptarea măsurilor de siguranţă - dacă sărim peste această evaluare, vor exista două victime în loc de una (de exemplu, ne uităm în jur pentru a identifica potenţiale riscuri sau, dacă nu ştim să înotăm, nu vom sări în mare ca să salvăm pe cineva de la înec);

Evaluarea stării victimei - verificăm dacă victima este conştientă şi dacă respiră, o chestionăm cu privire la ce s‑a întâmplat, cum se simte, dacă are dureri, boli cronice etc.; dacă victima este inconştientă, recurgem la metoda PAS (priveşte, ascultă, simte): în genunchi lângă victimă, cu urechea la nivelul nasului şi gurii victimei simţim respiraţia victimei (dacă ea există), iar privirea o aţintim spre piept pentru a vedea dacă urcă şi coboară;

Apelul la 112 - trebuie să spunem cum ne numim, unde ne aflăm, numărul victimelor şi cât mai multe detalii despre victimă: vârsta aproximativă, ce credem că s‑a întâmplat, dacă este conştientă, dacă respiră etc.;

Acordarea efectivă a primului ajutor - dacă victima este inconştientă şi nu respiră, vom începe manevrele de resuscitare (compresiunile toracice sau masajul cardiac): expunem pieptul victimei, împărţim sternul (osul pieptului) în două jumătăți egale, așezăm podul palmei în jumătatea inferioară a sternului, cealaltă mână pe stern, coatele salvatorului întinse şi apăsăm aproximativ 5‑6 cm pe sternul victimei, numărând până la 30, când se fac două ventilaţii (dacă nu cunoaştem victima, punem un material textil pe gura victimei astfel încât să nu existe contact direct).

Manevra Heimlich la adulţi şi adolescenţi

În cazul blocării căilor respiratorii cu mâncare sau cu un corp străin, un adult sau un adolescent va indica locul şi se va lovi în piept, încercând să elimine, iar copilul mic va scoate un sunet specific, suspect, popular spus o „hârcâială”.

La persoana adultă şi adolescent se aplică metoda Heimlich astfel: ne poziţionăm în spatele victimei în aşa fel încât să fim la aceeaşi înălţime, un picior va veni între picioarele victimei, îi vom spune că îl vom apleca uşor în faţă, iar pumnul strâns peste care suprapunem cealaltă mână îl vom poziţiona la nivelul abdomenului, sub stern, şi vom face compresie de jos în sus (ca şi cum am ridica victima), din faţă către spate astfel încât să mobilizăm diafragma victimei şi să facem presiune în cutia toracică. Se execută cinci astfel de compresiuni abdominale, însă ele se repetă până când pacientul reuşeşte să expulzeze obiectul aspirat sau îşi pierde conştienţa.

Specialiştii avertizează că nu se face manevra Heimlich la persoanele obeze sau la gravide, în cazul acestora urmând a se face compresii în stern, pe la spatele victimei, care este sfătuită să tuşească.

Sugarul sau copilul mic va fi aşezat pe antebraţul salvatorului, cu două degete i se va ţine guriţa deschisă şi i se va susţine, în acelaşi timp, capul. Aplecat în jos, i se vor aplica cinci lovituri între omoplaţi, de jos în sus. Loviturile vor fi uşoare, însă suficient de ferme ca să producă vibraţii. Dacă nu răspunde după această manevră, sugarul va fi aşezat pe o suprafaţă dură, plană, cu capul într‑o parte, şi i se vor face compresii toracice.

Există şi auto‑Heimlich: ne împingem cu abdomenul superior pe o suprafaţă orizontală dură, cum ar fi spătarul unui scaun. Pentru mai multe informaţii oferite de dr. Andra Ioana Bărbărie, de la Crucea Roşie - filiala Iaşi, privind acordarea primului ajutor sugarului şi copilului mic se poate accesa link‑ul: AICI.

Informaţii online de la specialişti

Resurse privind măsurile de prim ajutor există pe internet, oferite de către specialişti, iar printre acestea cele mai edificatoare identificate sunt cele de pe conturile de YouTube ale Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Crucea Roşie Română şi ale unor unităţi spitaliceşti precum Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” Bucureşti.

Un ghid pentru diferite situaţii de urgenţă precum pierderea stării de conştienţă, stop cardio‑respirator, obstrucţia căilor aeriene, arsură, intoxicaţie alcoolică, muşcături de animal, reacţie alergică sau traumatism cranio‑cerebral (copil şi adult) se poate accesa la adresa https://fiipregatit.ro/ghid/prim‑ajutor/, fiind întocmit de cătrer DSU. Actori, artişti şi autori de conţinut au simulat diverse situaţii de urgenţă, filmuleţele incluse în proiectul „Leapşa pentru viaţă” implementat de Asociația EDIT în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pot fi urmărite la adresa https://romaniainsiguranta.ro/leapsa/.

O foarte bună resursă educaţională este platforma de pregătire privind educația pentru sănătate și prim ajutor Academia „Sanitarii pricepuţi” - www.sanitariipriceputi.ro, unde găsim şi un manual de prim ajutor, https://sanitariipriceputi.ro/bibliografie‑manual‑de‑prim‑ajutor/, dar şi alte informaţii utile. Societatea Națională de Cruce Roșie din România organizează anual şi un concurs dedicat elevilor de gimnaziu şi liceu - Sanitarii pricepuţi; participarea este gratuită, echipajele sunt înscrise de către un profesor coordonator, iar elevii învaţă atât tehnicile de bază în acordarea primului ajutor, cât şi modul în care se foloseşte o trusă de prim ajutor.

Se solicită cursuri de prim ajutor în şcoli

Societatea Academică din România, în calitate de iniţiator, a înaintat Ministerului Educaţiei o scrisoare deschisă, la care au aderat asociaţii de elevi şi studenţi, prin intermediul căreia solicită organizarea în şcoli a cursurilor de prim ajutor şi înfiinţarea de cabinete şcolare acolo unde ele nu există, începând cu anul şcolar viitor.

Solicitarea vine în contextul nefericitului accident produs la o şcoală dintr‑o comună din judeţul Cluj în urma căruia o fetiţă a murit după s‑a înecat cu un jeleu în timpul orelor de curs. „Cabinetele medicale şcolare şi cursurile de prim ajutor adaptate în funcţie de vârstă sunt instrumente vitale pentru protejarea şi promovarea sănătăţii copiilor şi adolescenţilor. Acestea joacă un rol important în prevenirea accidentelor şi a bolilor, precum şi în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Cabinetele medicale şcolare sunt esenţiale în dezvoltarea şi întreţinerea unui mediu sănătos şi sigur în şcoli, iar importanţa lor nu poate fi subestimată”, se arată într‑o scrisoare deschisă transmisă de aceste organizaţii şi citată de Agerpres.

Totodată, semnatarii scrisorii solicită şi adoptarea altor măsuri: asigurarea dotării eficiente a cabinetelor medicale şcolare existente, prioritizarea accesului la servicii de sănătate a elevilor, dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare continuă pentru personalul medical şcolar, precum şi promovarea implicării comunităţii şi a părinţilor în sănătatea şcolară.

În prezent, înfiinţarea unui cabinet medical şcolar este condiţionat de numărul de elevi dintr‑o şcoală, respectiv minimum 300 de elevi. În anul 2021 erau în total 2.031 de cabinete medicale şcolare, dintre acestea doar 22 aflându‑se în şcoli din mediul rural.

Un proiect de lege privind acordarea de vouchere în cuantum de 200 de lei pentru românii cu vârsta de peste 14 ani care doresc să urmeze cursuri de prim-ajutor de bază se află în dezbaterea deputaţilor.