Nivelul subvenţiilor europene din agricultură rămâne neschimbat

▲ Comisia Europeană a propus reducerea subvenţiilor primite de marile ferme şi redirecţionarea acestor fonduri către dezvoltarea rurală, însă iniţiativa a fost respinsă de către cei 27 de miniştri ai agriculturii din UE ▲ Consiliul a cerut Comisiei să urmărească găsirea unor noi instrumente financiare, menite să ajute în adaptarea sectorului agricol la noile provocări, cum ar fi schimbările climatice şi seceta ▲

Miniştrii agriculturii din ţările membre ale UE au susţinut menţinerea aceloraşi sume pentru subvenţiile acordate în agricultură, iar noile state membre doresc subvenţii egale cu vechile state. „Orice reducere substanţială la nivel înalt a plăţilor poate avea consecinţe neplăcute asupra statelor membre“, au subliniat miniştrii într-o declaraţie comună din 17 martie. Opoziţia faţă de planurile Comisiei de reducere cu 10-45% a plăţilor către fermierii ce primesc circa 100.000 euro sau mai mult a fost condusă de Germania şi Marea Britanie, ai căror proprietari de pământ ar fi mai afectaţi de această măsură. În sprijinul lor au venit Republica Cehă, Danemarca, Ungaria, Lituania, România şi Slovacia.

Mulţi miniştri au mai susţinut că reducerea nivelului plăţilor ar duce la divizarea artificială a parcelelor de către proprietari în ferme mai mici pentru a fi eligibili în eventualitatea unor subvenţii suplimentare. Propunerile Comisiei, prezentate în noiembrie anul trecut, nu au fost legislative, dar urmau să stabileasca cadrul discuţiilor şi deliberărilor înainte de propunerile legislative formale din mai 2008. Miniştrii au mai convenit creşterea cu 2% a cotelor naţionale de lapte din 2015, deşi unii membri s-au pronunţat împotriva acestei măsuri. Micii fermieri s-au opus oricărei schimbări în ceea ce priveşte organizarea în bloc a producţiei de lapte, susţinând că aceasta va duce la o scădere a preţurilor şi o mai mare instabilitate.

Totodată, Consiliul a cerut Comisiei să urmărească găsirea unor noi instrumente menite să ajute în adaptarea sectorului agricol la noile provocări, cum ar fi schimbările climatice şi seceta, afirmând că „noile riscuri necesită un răspuns mai larg“, inclusiv noi opţiuni financiare.

Zece din noile state membre ale Uniunii Europene care au aderat după 2004 au propus Consiliului miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului o egalare mai rapidă a subvenţiilor lor agricole cu cele ale vechilor state membre, subvenţii puse la dispoziţie conform schemei plăţii unice pe suprafaţă.

Declaraţia a fost propusă de Bulgaria, iar la ea au subscris: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Cipru. Doar Slovenia şi Malta nu au semnat acest document. La şedinţa care a avut loc luni, miniştrii din UE au aprobat declaraţia, a anunţat ministrul român al Agriculturii.

Fiecare nou stat membru, în primii ani de la aderarea sa, primeşte un anumit procent din subvenţiile vechilor state membre, care creşte conform schemei, astfel încât după zece ani să fie egal cu ajutoarele pentru fermierii din celelalte 15 state membre.

Astfel, anul trecut, Bulgaria a avut dreptul la doar 25% din plăţile directe ale producătorilor agricoli din Germania, Franţa sau Marea Britanie, care primesc circa 800 de milioane de euro.

Motivaţia noilor state membre este de a crea o bază identică pentru concurenţă.

Cu toate că Uniunea Europeană oferă noilor state membre posibilitatea de a transfera o parte din subvenţiile din programul de dezvoltare a regiunilor rurale (pilonul II de susţinere) către plăţile directe, aceste sume sunt insuficiente, cu atât mai mult cu cât acest transfer poate avea loc doar până la sfârşitul anului 2009.