Adoptată în urmă cu un an pentru protejarea copacilor seculari, legea arborilor remarcabili încă nu are norme de aplicare, afirmă preşedintele Reţelei pentru Natură Urbană, Florin Stoican. Potrivit actului
08 Mai, 2024
Noi manifestări pentru păstrarea identităţii în Serbia
Comunitatea românilor din Serbia încearcă, prin acţiunile pe care le derulează, să consolideze identitatea naţională. Pe Valea Moravei a fost inaugurată, marţi, o bibliotecă de carte românească ce va înlesni accesul tinerilor la cartea scrisă în limba strămoşilor.
Asociaţia pentru păstrarea limbii, culturii şi religiei românilor/vlahilor de pe Valea Moravei (la sud de Dunăre, în zona Timocului) a înfiinţat o bibliotecă românească, singura în zonă, ce a fost inaugurată marţi, 10 decembrie, în localitatea Bobovo, potrivit Agerpres. Această entitate culturală va contribui la consolidarea identităţii naţionale a etnicilor români, la conservarea şi promovarea limbii lor materne, după cum susţine Rodica Bobului, preşedinta asociaţiei.
La constituirea fondului de carte a contribuit Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru românii de pretutindeni, care a achiziţionat peste 500 de cărţi de la edituri din România.
Directorul general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“, Svetlana Preoteasa, a arătat că renaşterea naţională a minoritarilor români din Morava, Timoc şi sudul Dunării, unde timp de peste 180 de ani nu s-a învăţat oficial limba română, nu poate avea loc fără a înlesni accesul tinerilor la carte. „Cărţile dăruite acestei biblioteci sunt scrise, în majoritate, de clasicii literaturii române. Etnicii români din acest spaţiu al Serbiei de Nord-Est au dreptul să cunoască valorile culturale şi patrimoniale ale neamului din care fac parte“, a afirmat Preoteasa. După încheierea evenimentului, Corala bărbătească „Armonia“ din Constanţa a susţinut un spectacol de colinde româneşti, la care au participat reprezentanţi din satele din împrejurimi cu populaţie majoritar românească. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“ a mai donat în această săptămână Casei Româneşti din Zajcear 5.000 de cărţi de beletristrică, în încheierea vernisajului unei expoziţii de artă, la care au participat liderii românilor din regiunile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării - „Artă şi educaţie românească pentru copiii din Serbia“.
De asemenea, Institutul Cultural al Românilor din Voivodina (ICRV) a organizat, la începutul săptămânii, o expoziţie de carte la Vârşeţ (Voivodina), fiind expuse cărţi româneşti editate în perioada 2009-2013. Potrivit reprezentantei instituţiei, Alina Iorga, evenimentul a fost destinat atât informării minoritarilor români asupra valorilor literare şi culturale româneşti, cât şi promovării unor lucrări capitale pentru identitatea şi fiinţa lor naţională. „În cadrul editurii avem şase colecţii, în fiecare dintre acestea apărând cărţi utile pentru istoria etniei noastre şi pentru patrimoniul spiritual. Majoritatea dintre ele sunt scrise de somităţi ale culturii româneşti“, a afirmat doamna Iorga.
La Uzdin, în Voivodina, peste 200 de etnici români din aproape 40 de localităţi româneşti au participat, duminică, la Casa de cultură „Doina“, la a 24-a ediţie a festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă la români - „Fie în veci de veci lăudat“, printre participanţi numărându-se corul feminin al Bisericii Ortodoxe Române din Serbia, grupul de cântăreţi ai bisericii din localitatea Şopotul Vechi din judeţul Caraş-Severin, colindători din localitatea Petrovăsâla. La sfârşitul festivalului, Ansamblul de datini româneşti „Gheorghe Lifa“ din Voivodina a prezentat un montaj de obiceiuri autentice întâlnite în zonă, specifice sfintei sărbători de iarnă - Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.
„Problemele românilor din Serbia nu au fost soluţionate“
Pe de altă parte, Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia (MDRS) îşi continuă lupta pentru emancipare şi pentru renaşterea naţională a celor peste 300.000 de români din regiunile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, atrăgând atenţia că problemele românilor nu au fost soluţionate chiar dacă, începând din luna noiembrie, în şcolile din localităţile cu populaţie românească s-a introdus studierea limbii române cu elemente ale culturii naţionale. „Autorităţile au devenit mai interesate de minoritatea românească, lipsită de peste 180 de ani de dreptul la învăţătură în limba maternă, de Biserică şi mass-media. Acest lucru se datorează şi eforturilor noastre depuse în direcţia apărării şi conservării identităţii naţionale“, a precizat Nataşa Tosici. (Oana Nistor)
