Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Proiecte internaţionale de restaurare a Sighişoarei

Proiecte internaţionale de restaurare a Sighişoarei

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 18 Apr, 2019

Cetatea Medievală a Sighişoarei, construită în secolul al XII-lea şi păstrată aproape neschimbată, va fi restaurată în urma unui concurs internaţional de proiecte, decis în premieră de România în baza regulamentului concursurilor de arhitectură al UNESCO şi al Uniunii Internaţionale de Arhitectură (UIA), a anunţat conducerea Institutului Naţional al Patrimoniului la o conferinţă europeană. Potrivit specialiştilor, fortificaţiile medievale ale Sighişoarei necesită o restaurare amplă şi urgentă.

Conferinţa „Patrimoniul european: experienţe comune şi particularităţi regionale” a fost organizată, la sfârşitul săptămânii trecute, la Sighişoara, de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi de Institutul Naţional al Patrimoniului, în cadrul programului oficial al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, şi a avut ca scop reiterarea angajamentului Uniunii Europene pentru protejarea patrimoniului cultural şi pentru crearea celor mai potrivite instrumente de ocrotire a acestei valori.

„Este vorba despre un proiect de restaurare a fortificaţiilor medievale ale Sighişoarei, un proiect care este inclus în Programul Naţional de Restaurare, aprobat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Pentru prima oară în cadrul sistemului public de protecţie a patrimoniului construit din România am ales soluţia concursului pentru identificarea proiectantului pentru restaurare, concurs internaţional de soluţii pe care îl vom realiza în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România, bazându-ne pe regulamentul concursuri de arhitectură al UNESCO şi al Uniunii Internaţionale de Arhitectură. (...) Aici, la Sighişoara, după cum se ştie, fortificaţia este într-o situaţie destul de gravă, vom începe intervenţiile de urgenţă pentru a stabiliza zidurile şi pentru a ne asigura că nu se produc astfel de deteriorări grave, dar, în acelaşi timp, începem pregătirile pentru concursul de soluţii”, a declarat directorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), Ştefan Bâlici.

Şeful INP s-a referit la etapa de fundamentare, studii şi cercetări, care vor furniza toate datele necesare tehnice şi istorice pentru stabilirea temei de concurs, însă a precizat că până la începerea efectivă a restaurării ar putea dura mai mult de doi ani şi jumătate.

„O procedură de tipul acesta este mai de durată, mai mult decât o procedură obişnuită de achiziţii publice de atribuire a unui proiect, pentru că are două etape, etapa de concurs, apoi negocierile cu câştigătorul şi atribuirea contractului de proiectare, ceea ce face ca durata până la începerea lucrărilor de restaurare să fie de minimum doi ani şi jumătate, am calculat noi în acest caz (...) Între timp, vom adopta toate măsurile necesare pentru protejarea monumentului, să nu se mai producă alte deteriorări”, a spus şeful INP, citat de Agerpres.

În acest cadru al Cetăţii Medievale din Sighişoara, care necesită o restaurare amplă şi urgentă, numeroşii participanţi la conferinţă din statele membre şi partenere ale Uniunii Europene, reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor profesionale din domeniul patrimoniului cultural, reprezentanţi ai mediului academic, experţi, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai comunităţilor active în domeniu, au creionat o serie de recomandări privind calitatea în practica patrimoniului cultural.

„Tema pe care am ales-o pentru conferinţa noastră este cea a calităţii în practicile patrimoniului cultural şi mă refer, aşadar, atunci când vorbesc despre Anul European al Patrimoniului Cultural, la documentul care a încheiat demersurile comune ale Comisiei Europene şi ICOMOS. (...) Un document care va fi lansat oficial în luna mai a acestui an şi care însumează concluziile şi mai ales recomandările practice în urma acestui grup de lucru extraordinar care a funcţionat anul trecut”, a declarat Bâlici.

Documentul conţine un număr mare de recomandări şi rezoluţii, care nu sunt neapărat obligatorii, dar care dau formă acţiunilor ţărilor de-a lungul anilor în acest domeniu.