Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Trei sferturi dintre firmele din turism sunt pe minus
Aşteptările operatorilor din turism pentru 2027 sunt moderat optimiste, în special în ceea ce priveşte gradul de ocupare, după ce 2026 a fost în scădere, ca şi 2025, a declarat preşedintele IMM România, Florin Jianu, la lansarea studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”. Doar festivalurile, care au devenit un motor de creştere pentru turism în ultimul timp, au mai temperat tendința descendentă.
Peste trei sferturi (76,4%) dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026, diminuările fiind de peste 20% pentru 49,5% dintre aceștia și de peste 10% pentru 15,7% dintre respondenți, potrivit studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”, lansat luni de IMM România. „Scăderi sunt şi în ceea ce priveşte numărul de turişti. Astfel, după un avans de 3% în 2024 (5,78 milioane de turişti) şi o stagnare în 2025 (5,79 milioane), primele 6 luni ale anului 2026 au adus o contracţie de 4,1%, numărul sosirilor scăzând la 5,55 milioane”, arată raportul, citat de Agerpres.
În pofida acestor scăderi, capacitatea de cazare a crescut în intervalul 2020-2025 cu aproape 30%, ajungând la peste 464.000 de locuri, concentrate în judeţul Constanţa, cu peste un sfert din totalul infrastructurii, şi în marile zone turistice, respectiv Braşov şi Bucureşti. În privința ofertei turistice, aceasta a fost dominată de segmentul mediu de preţ (cu 37,7% dintre unităţi având tarife între 210 şi 300 de lei) și de pachetele flexibile cu mic dejun (58,82%). De asemenea, turismul de agrement a avut 46% dintre oferte, urmat de cel de afaceri, cu 21,8%, şi cel rural, cu 13,8%.
Un segment în creștere este cel al festivalurilor, cu o influenţă pozitivă asupra turismului în 2026. „Sunt foarte multe festivaluri în România care s-au dezvoltat în ultimii ani, care au însemnat şi pe orizontală o dezvoltare extrem de puternică şi un motor de creştere pentru turismul românesc”, a afirmat Florin Jianu, la lansarea Cartei.
Anul 2027 vine cu câteva aşteptări moderat optimiste cu privire la gradul de ocupare. „Astfel, aproape 55% dintre companiile din România estimează o creştere sau menţinerea nivelului actual”, a spus Florin Jianu, potrivit Agerpres, precizând că, în prima jumătate a anului, s-au înregistrat scăderi ale numărului de turişti şi ale înnoptărilor, însă evoluţia din iulie a fost pozitivă faţă de anul anterior.
Prezent la eveniment, ministrul interimar al turismului, Irineu Darău, a declarat că în 2027 ar trebui reintrodusă prima de incoming pentru atragerea turiştilor străini. „Este garantat că un turist străin lasă mult, mult mai mult decât câteva zeci de euro”, a declarat oficialul. Totodată a susţinut necesitatea unor măsuri care să permită companiilor din HoReCa mai multă flexibilitate în privinţa contractelor de muncă. (C.Z.)
.jpg)
