România, între Nabucco şi South Stream

▲ România trebuie să fie o ţară de tranzit pentru Rusia în alimentarea cu gaze naturale a Europei, consideră vicepreşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Valeri Yazev ▲ „România poate deveni o placă turnantă pentru alimentarea Uniunii Europene cu gaze naturale, cu condiţia schimbării traseului Nabucco, astfel încât România să asigure gaze naturale pentru state considerate ostile Rusiei şi care nu intră în nici un plan de construcţie a unor conducte, precum Polonia, Ţările Baltice, Slovacia şi Cehia“, consideră preşedintele executiv al Uniunii Generale a Industriaşilor din România, Marius Opran ▲

România trebuie să participe şi la proiectul energetic rus South Stream, însă primul pas pentru o eventuală colaborare trebuie făcut de această ţară, a declarat vicepreşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Valeri Yazev, cu ocazia participării la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN), organizată între 11-13 iunie, la Bucureşti.

„România nu îşi valorifică îndeajuns potenţialul energetic şi trebuie să aleagă South Stream, pentru că este un proiect cu scopuri foarte clare. Această ţară trebuie să fie una de tranzit pentru Rusia, în alimentarea cu gaze naturale a Europei. Poziţia pe care am exprimat-o oficialilor Parlamentului din România poate fi considerată o invitaţie pentru a participa la proiectul South Stream. România trebuie, însă, să facă primul pas“, a spus Valeri Yazev.

Potrivit oficialului rus, proiectul South Stream „are destule resurse, au fost încheiate contracte pentru gazele naturale şi are posibilităţile tehnologice de realizare“. Referitor la Nabucco, acesta a precizat că „în Marea Caspică, sursa de alimentare a viitorului gazoduct, nu se mai găsesc gaze naturale“, dar nu a respins direct ideea proiectului şi a evitat referirile de ordin politic.

„În traseul actual, Nabucco nu are şanse“

Preşedintele executiv al Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), Marius Opran, consideră că, în actuala formă, proiectul Nabucco de livrare a gazelor către Uniunea Europeană este nerealizabil. „În traseul actual, Nabucco nu are şanse să devină realitate. Sunt mai multe obstacole. În primul rând, lipsa de acces la gazul turkmen, problema tarifului de tranzit pe care Turcia îl percepe şi opoziţia Rusiei, care a atras trei membri din proiectul Nabucco în proiectul South Stream. Iar eu cred că aceste ţări vor prefera fie un proiect, fie pe celălalt“, a spus Opran. Preşedintele UGIR consideră că nici alăturarea României la proiectul Federaţiei Ruse, South Stream, nu este realizabilă, în contextul în care proiectul trece doar prin apropierea apelor teritoriale româneşti din Marea Neargă.

În schimb, a precizat Opran, Bulgaria, Ungaria şi Austria sunt mai aproape de South Stream, în contextul în care Parlamentul de la Sofia a acceptat participarea la acest ultim proiect. O societatea rusească se pregăteşte să preia 21% din grupul petrolier ungar MOL, iar Rusia deţine 50% din hubul de gaze naturale pentru Europa Centrală şi de Est de la Baumgarten, din Austria. Printre impedimentele care stau în calea proiectului Nabucco se mai numără şi politica la nivelul statelor Uniunii Europene, mai ales că ţările importante din Uniune, precum Germania, care are deja un proiect comun cu Rusia (North Stream) şi Italia, implicată în South Stream, nu susţin finanţarea Nabucco, care va avea un cost estimat de 10 miliarde euro. „România poate deveni o placă turnantă pentru alimentarea Uniunii Europene cu gaze naturale, cu condiţia schimbării traseului Nabucco, astfel încât România să asigure gaze naturale pentru state considerate ostile Rusiei şi care nu intră în nici un plan de construcţie a unor conducte, precum Polonia, Ţările Baltice, Slovacia şi Cehia“, a explicat Opran.

BERD vrea să acorde o „finanţare substanţială“ proiectului Nabucco

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este pregătită să sprijine proiectul Nabucco printr-o „finanţare substanţială“, a declarat directorul pentru afaceri energetice al BERD, Riccardo Puliti, citat de Reuters. Acordurile interguvernamentale pentru Nabucco ar putea fi semnate în iulie, după care BERD este gata să-şi asume un rol important în finanţarea proiectului, a adăugat oficialul. „Am dori să devenim un finanţator important într-un consorţiu internaţional format din instituţii financiare şi, sperăm, bănci comerciale“, a afirmat Puliti. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare poate finanţa până la 35% dintre proiectele de investiţii în care se implică. „Prin regulament poate ajunge la 35%, însă Nabucco este un proiect atât de mare încât nu vom putea investi aşa de mult“, a spus directorul pentru afaceri energetice al băncii. Acţionarii Nabucco sunt Transgaz, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).

Guvernul ia în calcul o eventuală criză a gazelor la iarnă

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, la începutul acestei săptămâni, că PDL şi PSD au discutat despre eventualele soluţii prin care să fie evitată o posibilă nouă criză a gazelor la iarnă. Videanu a spus că liderii celor două partide aflate la guvernare au insistat ca autorităţile să găsească soluţii care să permită crearea condiţiilor pentru asigurarea securităţii energetice a României pe timp de iarnă. „Trebuie să găsim soluţii pentru ca România să facă faţă unei eventuale crize a gazelor în perioada de iarnă. Trebuie să ne asigurăm că întreaga capacitate de înmagazinare, de 3,015 miliarde de metri cubi, va fi înmagazinată şi să ne asigurăm stocuri suficiente de păcură şi de cărbune“, a precizat ministrul Economiei.

Premierul rus, Vladimir Putin, a avertizat, la începutul lunii iunie, că livrările de gaze ale Rusiei către Europa, prin intermediul Ucrainei, ar putea fi oprite, dacă oficialii de la Kiev nu vor plăti gazele stocate în depozitele subterane.

Criza Rusia-Ucraina ar putea fi dezamorsată cu fonduri ale companiilor europene

Volumul de gaze ruseşti care trebuie achiziţionat şi pompat în depozitele subterane ucrainene, pentru a asigura continuitatea tranzitului hidrocarburilor spre Europa pe timpul iernii 2009, ar putea fi achitat de firme europene de profil, relatează EUobserver, citând responsabili de la Bruxelles. Decizia ar putea fi luată în urma negocierile purtate săptămâna trecută de experţi ai Uniunii Europene cu societatea publică ucraineană Naftogaz şi cu gigantul rus din domeniul gazelor naturale Gazprom. Potrivit negocierilor, companiile europene care vor accepta să cumpere gaze de la Rusia şi apoi să achite şi depozitarea hidrocarburilor în Ucraina vor putea să vândă o parte din aceste gaze pentru a-şi compensa cheltuielile pentru achiziţie şi depozitare.

Totodată, premierul ucrainean Iulia Timoşenko a declarat, marţi, că Ucraina intenţionează să contracteze de la bănci europene un credit în valoare de 4 miliarde de dolari, pentru a achita depozitarea necesarului de gaze ruseşti pentru asigurarea tranzitului spre Europa la iarnă.

▲ Proiectul european Nabucco

Gazoductul Nabucco, în lungime de 3.300 de kilometri, are drept scop transportul de gaze naturale din Irak, Egipt, Iran, Azerbaidjan şi, posibil, Rusia către statele din UE. Proiectul a fost conceput în Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene în 2003. În iulie 2006, comisarul european pentru Energie şi miniştrii de resort din ţările care vor fi traversate de gazoductul Nabucco au semnat un acord privind sprijinul financiar care va fi acordat proiectului, evaluat, la acea dată, la 5,8 miliarde de dolari. Lucrările de construcţie ar trebui să fie definitivate în 2012. Punctul de pornire al gazoductului este la Erzurum, în Turcia, urmând să treacă prin Bulgaria, România şi Ungaria, punctul final fiind la terminalul de la Baumgarten, în Austria. Pe teritoriul României conducta va urma traseul Bechet-Petroşani-Arad (continuat cu Szeged-Ungaria).

▲Proiectul rusesc South Stream

Drept răspuns la proiectul european Nabucco, gigantul rus Gazprom a lansat o rută nordică de transport, cunoscută sub numele North Stream, care face legătura directă cu Germania, pe sub Marea Baltică. Cealaltă ramificaţie, South Stream, va trece prin Marea Neagră, pornind din Novorosiisk spre portul bulgar Varna, apoi, prin Balcani, în Austria şi Italia. South Stream va avea aceeaşi rută ca şi proiectul european Nabucco, cu excepţia României. Astfel, după ce va trece pe sub Marea Neagră, conducta va ieşi la suprafaţă în Bulgaria, urmând apoi a se despărţi în două ramuri, una îndreptându-se către Austria şi Slovenia, iar cealaltă, către sudul Italiei. South Stream va ocoli şi Ucraina, ceea ce va permite Rusiei să reducă riscurile potenţiale legate de tranzitarea gazului prin această ţară, într-un moment în care Kievul pune problema unor tarife mai mari de tranzit pentru gazul rusesc.