Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Familie „Prin Sfânta Cununie se constituie celula sfântă a vieţii“

„Prin Sfânta Cununie se constituie celula sfântă a vieţii“

Un articol de: Raluca Brodner - 01 Sep, 2010

Între hotărârile luate în zilele de 6-7 iulie 2010, în cadrul şedinţei de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurat sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, menţionăm proclamarea anului 2011 ca "Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii" în Patriarhia Română. Despre importanţa celor două Sfinte Taine, folosul şi rolul lor în viaţa creştinului de astăzi ne vorbeşte Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Cu ce scop a fost proclamat 2011 ca "Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii" în Patriarhia Română?

În viaţa Bisericii noastre drept-măritoare Ortodoxe, an de an se intensifică lucrarea misionară pentru întărirea credinţei şi pentru a se răspunde solicitărilor tot mai mari ale comunităţilor eclesiale. De câţiva ani, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a propus Sfântului Sinod teme teologice şi programe misionar-pastorale concrete, aplicate unitar, care după aprobare se transmit în toate eparhiile şi parohiile, mănăstirile, şcolile teologice şi centrele social-filantropice. Aceste măsuri ne ajută mult, atât pe slujitori, cât şi pe credincioşi, să conştientizăm în concretul vieţii şi al lucrării noastre binefacerea aprofundării teologiei ortodoxe, pe care o mărturisim în comun şi în acelaşi timp o aplicăm în slujirea de la Sfântul Altar şi în cea socială, căci între Altarul Domnului şi cel al semenului, fratele nostru, tot omul consumă actul sfânt al slujirii.

Anul 2011 va sta deci sub binecuvântarea lui Dumnezeu şi reflexia teologică liturgică, dar şi practică, privitoare la Sfintele Taine ale Bisericii: Sfântul Botez şi Sfânta Cununie.

De ce au fost alese aceste două Sfinte Taine?

Tocmai pentru rolul lor esenţial în încorporarea noastră în Biserică. Cu ele începem viaţa duhovnicească. Prin Sfântul Botez devenim creştini, iar prin Sfânta Cununie se constituie celula sfântă a vieţii, ca dar de la Dumnezeu şi premisă a constituirii comunităţii creştineşti, pe realitatea căreia stă viaţa socială, care capătă astfel sens şi realitate veşnică. Sfântul Botez este, deci, "uşa" de intrare în Biserică, iar Sfânta Cununie este construcţia văzută a unităţii duale, din care se constituie Biserica văzută pe pământ. Fără legătura reală dintre Dumnezeu, Părintele Creator şi omul, opera iubirii Sale, dintre Părintele Dăruitor şi omul, fiu primitor de daruri cereşti aici pe pământ, cu scopul îndumnezeirii, al desăvârşirii şi al mântuirii, nu există nimic trainic şi folositor în viaţă.

Se ştie cât de complicat este raportul dintre ideal şi neîmplinire în viaţa de familie. Se vede câtă suferinţă umană se perpetuează din cauza crizei acutizate în viaţa familiei contemporane, mai ales atunci când ignorăm sacralitatea în care a aşezat Dumnezeu această instituţie vitală în existenţă. Decăderea din starea de har şi din ascultarea de Dumnezeu, prin ignorarea poruncilor divine şi implicit a celor bisericeşti, se soldează cu o secularizare galopantă şi cu o degradare îngrijorătoare a raporturilor dintre soţi, dintre părinţi şi copii şi dintre familie şi societate.

De aceea, fără refacerea din temelii a edificiului familial pe principiile şi pe învăţăturile creştine nu poate fi vorba de conştiinţă creştină, nici de ameliorarea relaţiilor dintre oameni. Fără familie creştină nu putem spera la refacerea climatului de normalitate între semeni şi nici la întărirea rolului Bisericii în societatea secularizantă. Dar fără conştientizarea fiecărui creştin asupra darului ceresc al Sfintelor Taine, temeliile autentice în creşterea noastră în Hristos şi în Biserică, pentru ca "lumea să aibă viaţă din belşug", nu vom ieşi din starea de suferinţă cauzată de lipsa de înţelegere duhovnicească a realităţilor din Biserică, fără de care nu există bunătate.

Ce îndrumări oferiţi tinerilor care doresc să-şi întemeieze o familie?

Mai înainte de a se întemeia o familie este necesară clădirea personalităţii umane pe temeiurile eterne ale curăţiei şi ale moralităţii creştine. Spre a atinge acest scop, este nevoie de cateheze şi de programe închinate Sfintelor Taine şi rolului lor în viaţa noastră. Ca oameni şi creştini am fost botezaţi de prunci. Ce am devenit? Păstrăm pecetea Botezului drept "piatra din capul unghiului" în existenţa noastră? De ce atunci unii dintre noi ignorăm "pecetea darului Sfântului Duh"? De ce uităm darul numelui de sfinţi? De ce acceptăm nume necreştine la Botez? De ce uităm marele adevăr: "Câţi în Hristos v-aţi botezat în Hristos v-aţi şi îmbrăcat"? Toate acestea se vor constitui în teme de cateheze la nivel de familie, de parohie, de întruniri bisericeşti, un an de zile.

Este impresionantă redescoperirea prunciei angelice de la Sfântul Botez când am ajuns la maturitate. Atunci toţi, naşi şi familie, reflectăm matur la rolul Botezului şi nu atât la aspectele materiale, exterioare scopului sacru, dependente de consumismul vinovat şi distrugător. Mai înainte de a le vorbi altora ne vorbim nouă, din prea plinul darului luminos al hainei pe care ne-a oferit-o Hristos Domnul pentru a o păstra curată tot restul vieţii. Apoi vom înţelege ce trebuie să facem pentru copii la botezul lor!

"Doar în starea de taină înţelegem lucrarea lui Dumnezeu în Biserică"

Astăzi, din păcate, suntem martorii minimalizării celor sfinte în cadrul ceremoniilor dedicate Sfântului Botez, cât şi a Sfintei Cununii.

Spaţiul rezervat acestei convorbiri nu permite să abordăm, nici măcar succint, aspectele deosebit de grave privitoare la modul tot mai lumesc şi secular în legătură cu împărtăşirea harului lui Dumnezeu celor care se cunună. Taina sfântă a Nunţii îmbracă, din păcate, din ce în ce mai mult aspecte prea exterioare, festiviste şi înstrăinate de duhul sănătos şi de manifestările curate ale sufletului românesc în comunităţile noastre de odinioară. Sfânta Taină a Cununiei este şi trebuie să rămână temelia sfântă pe care se zideşte o familie, de care depinde tot edificiul socio-uman şi eclesial. Aceste aspecte fac obiectul analizei atente în fiecare parohie, tot anul 2011.

Toţi vom avea de învăţat de la o analiză realistă, corectă, transparentă şi obiectivă a atitudinii noastre faţă de împărtăşirea din sfinţenia Domnului, mai ales într-o etapă a îndepărtării de esenţialul vieţii creştine. Vom înţelege că viaţa trăită în ritmul creştinesc nu este o simplă opţiune printre multe altele din lume. Vom învăţa şi vom încerca să nu mai confundăm planurile când ne împărtăşim din binecuvântările şi din darurile cereşti, într-o lume prea materialistă şi egoistă. Vom primi multe încurajări de la cei care vor urma calea spre Dumnezeu, prin Biserică.

Foloasele duhovniceşti în privinţa împărtăşirii din dumnezeiescul har la cele două Sfinte Taine sunt imense. Domnul Însuşi participă direct, precum a făcut-o la nunta din Cana Galileii, când "Şi-a arătat Slava Sa şi a făcut începutul minunilor Sale". Deci în văzul şi la auzul tuturor, Hristos Domnul vieţii veşnice reînnoieşte, sfinţeşte şi ridică viaţa noastră la frumuseţea cea dintru început. Ar trebui să guste mirii, în ziua Sfintei Cununii, dar şi după aceea, din bunătăţile Raiului, în care l-a aşezat la început Dumnezeu pe om!

Fără revenirea la sensul profund al conştientizării implicării directe a lui Dumnezeu în lucrarea acestor Sfinte Taine nu vom putea rezolva nici dificilele aspecte ale formelor de manifestare seculare, materiale şi chiar păgâne, prin care ne îndepărtăm de sensul profund şi de starea duhovnicească, prin care ni se împărtăşeşte harul lui Dumnezeu. Minimalizarea celor sfinte în cadrul ceremoniilor, atât la Botez, cât şi la Cununie, conduce la o reducere regretabilă a scopului întemeierii Sfintelor Taine.

Doar în starea de taină, de înţelegere duhovnicească şi prin religiozitate responsabilă, care se arată în acceptarea şi mărturisirea dreptei credinţe, înţelegem lucrarea lui Dumnezeu din Biserică şi doar astfel dispar interpretările colaterale şi exploatările sterile ale celor care vânează doar erori omeneşti şi niciodată binecuvântări cereşti.

"Metodele lumeşti în oficierea Sfintelor Taine ne îndepărtează de Hristos"

Care este marele risc, al nostru, al tuturora, în momentul îndepărtării de Sfintele Taine?

Cu cât adoptăm metode lumeşti în oficierea Sfintelor Taine, cu atât ne îndepărtăm cu toţii de Hristos şi de Biserica Sa. Doar în prezenţa Mântuitorului, ca şi la Cana Galileii, se reface atmosfera sfântă în timpul primirii Sfintelor Taine şi astfel se convertesc toate la sensurile dumnezeieşti, în locul minimalizării celor sfinte şi accentuării celor trecătoare şi efemere. Numai aşa se vor diminua divorţurile şi aşa, în stare de taină, va primi de la Dumnezeu noua familie prunci buni şi sănătoşi, spre binele Bisericii şi neamului nostru.

Se cuvine, deci, să acceptăm învăţătura de credinţă cea dreaptă şi nealterată, pe care doar Sfânta Biserică ne-o oferă prin slujitori demni, corecţi, pregătiţi, altruişti şi duhovniceşti. S-o primim şi s-o traducem în fapt. Este necesară participarea la catehizarea obligatorie înaintea primirii Sfintele Taine.

Se cuvine, în legătură cu Sfintele Taine, să cunoaştem, să aprofundăm şi să perpetuăm tradiţia sănătoasă bisericească şi românească, fără împrumuturi neesenţiale, prea lumeşti şi chiar sfidătoare la adresa sobrietăţii şi normalităţii, prin care primim darul lui Dumnezeu. Împreună, în unitate şi prin bună credinţă, trebuie să diminuăm tendinţele seculare, materiale şi inutile la primirea Sfintelor Taine.

Să depindem întâi de Dumnezeu şi de Biserica Sa, apoi de restaurant, la programarea nunţilor şi, mai ales, să consultăm preotul, respectând cu stricteţe soroacele bisericeşti când nu trebuie şi nu este normal să se oficieze nunţi.

Ridicarea noastră la înţelesurile reale, sfinte şi dumnezeieşti ale Sfintelor Taine, aşa cum ni le oferă neîncetat Mântuitorul în Biserica Sa, râvna pentru transmiterea duhului din literă şi bucuria de a fi părtaşi la sfinţirea omului şi a creaţiei ne vor arăta cât de importantă este reînnoirea duhovnicească a tuturor fiilor şi fiicelor Bisericii.

Numai aşa se vor elimina, în timp, prin înţelepciune, prin multă răbdare şi mai ales prin nesfârşita iubire de Dumnezeu şi de oameni, aspectele seculare în privinţa primirii Sfintelor Taine.