Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Închisorile părintelui Vasile Vasilache

Închisorile părintelui Vasile Vasilache

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 16 Dec, 2011

La începutul anului 1959, în România se vorbea tot mai insistent despre o prigonire a monahilor. Printre aceştia erau şi fraţii Vasilache, părinţii Vasile şi Haralambie de la Schitul Pocrov. Mai întâi, au sperat că pot rămâne totuşi în Mănăstirea Neamţ, dar la 25 mai 1959 erau obligaţi să plece în lume. Au revenit la casa părintească din Vutcanii Fălciului, cei doi continuând să vieţuiască după regulile monahale. La 15 septembrie au fost ridicaţi de cei 15 securişti. Cei doi fraţi călugări au fost duşi în arestul Securităţii din Bacău şi anchetaţi pentru aşa-zisă conspiraţie împotriva regimului. Erau îndelung interogaţi cum că la Mănăstirea Neamţ, în iunie 1959, ascultaseră "Vocea Americii" şi discutaseră cu alţi monahi, că la predici se exprimau împotriva regimului şi că ar deţine cărţi interzise şi manuscrise cu conţinut anticomunist. Alături de părintele Nifon Corduneanu, cei doi fraţi Vasilache au fost trimişi în justiţie. La 22 martie 1960, prin Sentinţa nr. 122 a Tribunalului Militar Iaşi, părintele Vasile Vasilache a primit o condamnare de 8 ani închisoare corecţională, pentru infracţiunea de "uneltire contra ordinii sociale". A fost purtat prin închisorile de la Bacău, Jilava (mai 1960) şi Gherla (1962), apoi în coloniile de muncă de la Giurgeni, Grădina, din Balta Brăilei, Stoeneşti şi Salcia (1960-1962). În timp ce se afla la Gherla, la 23 noiembrie 1962, a aflat că, într-o altă celulă din acelaşi penitenciar, îi murise fratele, părintele Haralambie. La 30 iulie 1964 a fost eliberat.