Întâlnire a Comisiei pregătitoare preconciliare

Într-un articol publicat pe 26 februarie, revista Service Orthodoxe de Presse a anunţat că începând cu 21 februarie Comisia pregătitoare preconciliară interortodoxă s-a întrunit la Centrul Patriarhiei Ecumenice, la Chambésy, lângă Geneva.

Sub preşedinţia Mitropolitului Ioan de Pergam (Zizioulas) şi formată din reprezentanţi ai tuturor Bisericilor locale (cu excepţia Bisericilor din America, Japonia şi Estonia, al căror statut, acordat în 1970 de Patriarhul Moscovei primelor două şi în 1996 de Patriarhul Ecumenic celei de-a treia, nu a fost încă recunoscut de ansamblul Bisericilor Ortodoxe), comisia trebuia să pregătească lucrările celei de-a 5-a Conferinţe Panortodoxe preconciliare, a cărei dată nu a fost încă fixată. Pe ordinea de zi a figurat continuarea analizei temelor, începută în timpul precedentei sesiuni a comisiei, în decembrie 2009, adică "dipticele" - ordinul canonic tradiţional al patriarhatelor - şi modul de a recunoaşte autocefalia sau autonomia unei Biserici locale (SOP 344.1). Cu toate acestea, divergenţele nu au tulburat atmosfera care a domnit în timpul lucrărilor şi discuţiile s-au desfăşurat într-un climat fratern.

Lucrările comisiei au debutat printr-o rugăciune comună, apoi Mitropolitul Ioan de Pergam a pronunţat o alocuţiune introductivă în care a declarat, conform unei agenţii greceşti de informaţii religioase - Romfea -, că "Biserica Ortodoxă trebuie să urmeze cu adevărat evoluţiile contemporane şi să nu se închidă în ea însăşi, dar aceasta nu ar putea să facă acest lucru decât în conformitate cu principiile eclesiologice fundamentale şi cu tradiţia sa seculară". Subliniind că nu ar trebui ca Ortodoxia să rămână "fragmentată în Biserici locale izolate", în timp ce mondializarea se dezvoltă, acesta a evocat necesitatea de a întări mecanismele sinodalităţii până la următoarea întâlnire a viitorului Conciliu Panortodox, înainte de a afirma: "Ortodoxia nu va putea supravieţui dacă va rămâne în izolare şi în împrăştierea unităţilor locale autosuficiente. Cei care au sarcina de a conduce Biserica Ortodoxă poartă marea responsabilitate de a promova această unitate cu toată puterea lor şi fără a pierde timp".

În continuare, Mitropolitul Ieremia al Elveţiei (reprezentant al Patriarhiei Ecumenice), responsabil al secretariatului pentru pregătirea Conciliului panortodox, a prezentat un raport asupra subiectelor din ordinea zilei. Comisia s-a oprit asupra problemei, rămase în suspans, a modului de a proclama autocefalia, dar, conform site-ului de informaţii religioase Amen.gr, al cărui sediu se află la Atena, aceasta nu a reuşit pentru moment să găsească o soluţie, deoarece deciziile trebuie luate în unanimitate. Participanţii au convenit că această temă necesită un complement de studiu.

Comisia a studiat apoi tradiţia teologică, liturgică şi canonică a Bisericii Ortodoxe în relaţie cu "dipticele" sau ordinul canonic de prioritate a primaţilor Bisericilor teritoriale. Conform site-ului Amen.gr, părerile diferitelor delegaţii asupra acestei teme sunt divergente. Poziţia Patriarhiei Moscovei în această privinţă ar fi provocat îngrijorarea câtorva Biserici, afirmă aceeaşi sursă. Din partea sa, Patriarhia Moscovei, într-un rezumat al întâlnirii de la Chambésy publicat pe site-ul său, subliniază că dificultăţile au venit din faptul că Bisericile din Georgia, Cipru, Polonia şi Albania au cerut ca locul lor în "diptice" să fie revizuit. "Pentru fiecare dintre aceste cereri nu a fost posibil pentru moment să se ajungă la un consens", indică acelaşi rezumat.

Delegaţiile Bisericilor au fost alcătuite din: Mitropolitul Emanuel al Franţei, părintele Bartolomeu (Samaras) şi părintele George Tsetsis (Patriarhia Ecumenică), Mitropolitul Sergiu de Cap (Africa de Sud) şi părintele Nikolaos Ioannidis (Patriarhia Alexandriei), Mitropolitul Ioan (Yazigi) şi Georges Gandour (Patriarhia Antiohiei), Mitropolitul Hesychios Kapitolias şi părintele George Dragas (Patriarhia Ierusalimului), Mitropolitul Ilarion (Alféiey), Arhiepiscopul Marcu (Arndt) şi părintele Nicolae Balachov (Patriarhia Moscovei), Mitropoliţii Gherasim de Zugdidi şi Teodor de Akhaltsikhe, la fel ca şi părintele George Zviadadzé (Patriarhia Georgiei), Mitropolitul Amfilohie al Muntenegrului şi episcopii Irineu de Backa (Patriarhia Serbiei), Episcopul Ciprian Câmpineanul şi George Grigoriţă (Patriarhia României), Mitropolitul Neofit de Ruse şi Paul Pavlov (Patriarhia Bulgariei), Mitropolitul George de Paphos şi Episcopul Hristofor de Karpasia (Biserica din Cipru), Mitropolitul Ignatie de Volos şi părintele Ştefan Avramidis (Biserica din Grecia), Mitropolitul Dimitri de Gjirokastro şi Pirros Kondilis (Biserica din Albania), Arhiepiscopul Ieremia de Wroclaw şi părintele Abdrei Kouzma (Biserica Poloniei), Arhiepiscopul George de Mihailovce (Biserica Ţărilor Cehe şi Slovaciei).

Responsabili evrei şi catolici s-au întâlnit la Paris

Cotidianul francez "La Croix" ne propune în ediţia din 3 martie un articol semnat de Martine de Saute, care vorbeşte despre întâlnirea, timp de trei zile, a delegaţilor Comitetului de legătură evreiesc-catolic la Paris, pentru a sărbători o jumătate de secol de reconciliere. Aceştia au aprofundat dialogul care, afirmă ei, ar putea deveni un model pentru alte dialoguri.

Care a fost tema generală a întâlnirii?

Această a 21-a întâlnire a Comitetului de legătură evreiesc-catolic, care reuneşte reprezentanţi ai Comisiei Sfântului Scaun pentru relaţii religioase cu iudaismul şi ai Comitetului evreiesc internaţional pentru consultări interreligioase (Ijcic), a fost o ocazie de a face bilanţul tuturor acestor ani de dialog.

În timpul şedinţei inaugurale, cei care au luat cuvântul au evocat istoria relaţiilor dintre catolici şi evrei, "forma de regăsire" care a fost posibilă datorită unor personalităţi precum Jules Isaac, Jacques Maritain şi alţii, apoi "mutaţia ireversibilă" survenită ca urmare a declaraţiei "Nostra aetate" a Sinodului Vatican II, mai precis paragraful 4, care vorbeşte despre "Biserica şi poporul evreu" (1965). Fără a nega obstacolele întâlnite, participanţii s-au pus de acord pentru a recunoaşte, aşa cum sublinia rabinul newyorkez Richard Marker, preşedinte al Ijcic, "că lumea care a favorizat apropierea nu mai este cea a secolului al XXI-lea" şi pentru a dori ca dialogul iudeo-catolic să servească, după zisele lui Richard Prasquier, preşedinte al Crif, "ca exemplu contraexemplului de discurs integrist care ameninţă sub toate formele sale societăţile noastre şi civilizaţia noastră".

Declaraţia finală, publicată la finalul întâlnirii, reia această temă, subliniind "importanţa de a încuraja bunele relaţii între creştini şi evrei la toate nivelurile şi în toate situaţiile, ca un model pentru celelalte dialoguri".

Care au fost celelalte subiecte abordate?

Delegaţii - cardinali, episcopi, rabini, personalităţi non-religioase, veniţi din Statele Unite, Europa, Israel, Australia, America latină şi Africa - au analizat, în cadrul unor ateliere, apoi în şedinţă plenară, situaţia dialogului în Statele Unite, în Europa şi în Israel. Aceştia au abordat de altfel trei subiecte care trebuie aprofundate în anii care vin: greutatea comunităţilor religioase în Orientul Mijlociu, educaţia şi mai ales felul în care evreii şi catolicii văd şi învaţă tradiţia celorlalţi, bioetica.

A fost evocată şi actualitatea, în special situaţia ţărilor arabe şi cea a minorităţilor religioase. Declaraţia finală subliniază "profunda tristeţe" resimţită "în faţa actelor de violenţă sau terorism comise în numele lui Dumnezeu, cu precădere atacurile împotriva creştinilor şi apelurile la distrugerea statului Israel".

În ce anume constituie această întâlnire o nouă etapă?

"Principalul rezultat al conferinţei a fost aprofundarea relaţiilor personale şi a dorinţei comune de a se confrunta împreună cu provocările enorme cu care se confruntă evreii şi catolicii într-o lume aflată într-o transformare rapidă şi imprevizibilă", subliniază declaraţia finală.

"Rămân uimit de plăcuta atmosferă, de profunzimea discuţiilor", a mărturisit cardinalul Kurt Koch, noul preşedinte al Consiliului pontifical pentru promovarea unităţii creştinilor, dar şi al Comisei pentru relaţii interreligioase cu iudaismul, care a participat pentru prima dată la această întâlnire. "Mai avem încă multe subiecte de aprofundat şi numeroase provocări de evidenţiat, dar trebuie să ne gândim şi la un mod de a implica noile generaţii", a continuat acesta.

Prezenţa a 12 tineri, lideri în devenire, evrei şi catolici, selecţionaţi de Vatican şi de instituţiile evreieşti, arată că acest comitet de legătură este de acum pregătit să reflecteze asupra trecutului pentru a înţelege mai bine prezentul, dar şi să se protejeze pentru viitor.

Traducere şi adaptare de Georgiana Bâra