Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Patristica Rugăciunea sfinților

Rugăciunea sfinților

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Patristica
Data: 25 Feb 2026

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 543-544

„În toamna anului 1930 rasoforul Vasile (Ilie de la Mănăstirea Sihăstria - Neamț) păștea oile împreună cu fratele său Constantin, pe obcina Munților Sihlei. În ceasul acela au trecut pe acolo un pustnic sfânt și minunat, arhiereul Ioan, cu diaconul său. După ce i-a binecuvântat pe amândoi frații de la oi, episcopul, fiind înaintevăzător, a zis către cel mai tânăr:

- Frate Constantin, spune-i fratelui Vasile să se pregătească și să meargă înainte, că are de făcut o cale lungă!

(...) În primăvara anului 1931 acest smerit ascultător s-a îmbolnăvit și a fost adus în mănăstire. Odată, pe când se ruga în fața bisericii, a avut o vedenie înfricoșată. De frică a început a plânge și striga cu glas tare:

- Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-mă!

Iar către părinții care s-au adunat în jurul lui a zis:

- Închinați-vă, părinților, închina­ți-vă, că iată Stăpâna noastră a venit aici! Maica Domnului nostru este de față, cu Mântuitorul în brațe! Iat-o deasupra noastră!

- Frate Vasile, de ce ai strigat așa de tare? l-au întrebat călugării.

- Părinților, pe când mă rugam în fața bisericii, deodată a apărut o ceată de diavoli foarte fioroși cu toiege de foc în mâini, care au început a mă bate cumplit și a striga: În zadar te mai rogi, că nu te-ai mântuit. Tu ești al nostru, că ești păcătos! Atunci am început a striga cu nădejde către Maica Domnului. În clipa aceea s-a coborât din cer un nor alb, plin de lumină, până deasupra bisericii. Iar în nor am văzut pe Maica Domnului cu Mântuitorul în brațe, zicând către mine:

Nu te teme, că de acum mai ai trei zile și vii la noi! Apoi Mântuitorul ne-a binecuvântat pe toți și s-a ridicat la cer... Părinților, mare putere şi îndrăzneală are Maica Domnului înaintea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și foarte mult ascultă rugăciunile ei!

La urmă i-a zis egumenul:

- Frate Vasile, să nu te înșele vrăjmașul. Ia aminte de sine și-ți păzește mintea, că multe sunt
cursele lui.

Apoi a zis către ceilalți frați:

- Dacă după trei zile fratele Vasile se va duce dintre noi, într-adevăr, Maica Domnului i s-a arătat, iar dacă nu, atunci a fost înșelat de diavolul.

După trei zile, exact la aceeași oră, rasoforul Vasile Ilie a adormit în pace, cu rugăciunea pe buze.”

(Cuvinte ale sfinţilor români, pr. Narcis Stupcanu)