Lucrare istorică inedită lansată la Iași

Volumul „Boieri ai Moldovei înainte și în vremea lui Ștefan cel Mare”, semnat de Lucian Lefter, o carte așteptată, „frumoasă și folositoare”, după cum a caracterizat-o profesorul universitar Ștefan Gorovei, a fost lansat, în 22 februarie 2023, și la Iași, după ce în 7 decembrie 2022 a fost prezentat și publicului vasluian. Apreciat ca un real eveniment editorial în domeniul cercetării istorice, acesta se înscrie, alături de lucrările istoricilor Adrian Andrei Rusu și Liviu Cîmpeanu, în seria puținelor cercetări recente care fac lumină în hățișul de clișee asociate perioadei domniei lui Ștefan cel Mare.

La manifestarea organizată la Muzeul Unirii din Iași au fost prezenți profesori, cercetători, istorici, arhi­viști, muzeografi și studenți la Istorie, precum și protosinghelul Dosoftei Dijmărescu, ieromonahul Timotei Tiron și monahul Alexie Cojocaru, toți trei implicați în organizarea simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”. Despre volum au vorbit istoricii Ștefan Gorovei, coordonatorul tezei de doctorat care a stat la baza acestei lucrări, și Alexandru-Florin Platon, ambii de la Facultatea de Istorie din Iași.

Lucrarea are la bază teza de doctorat a istoricului Lucian Lefter, susținută în anul 2009, tema cercetării fiind, după cum a apreciat profesorul Ștefan Gorovei, „o noutate la acea dată”. Cercetarea a continuat și a fost aprofundată, volumul rezultat păstrând, potrivit prof. Gorovei, caracterul de noutate pentru perioada studiată și prin subiectul abordat: „Această carte privește puterea și acei oameni cu care Ștefan cel Mare a ales să împartă administrarea puterii. Materialul pe care l-ar putea avea la îndemână cineva care ar dori să facă o asemenea cercetare poate să pară cuiva care vine din alt spațiu geografic de o sărăcie și de o platitudine îngrozitoare. Avem doar câteva zeci de documente așa-zise de danie, de fapt întărituri, confirmări ale Domnului pentru vânzări, schimburi de proprietate, cumpărări de moșii. Aici a intervenit însă metoda. Iar metoda a pornit de la genealogii. Pentru că erau altfel de legături între oamenii de atunci, între ei și puterea centrală; erau legături de la om la om, legături de rudenie și, prin ele, de stăpânire a pământului. Apoi, prin prosopografie (înregistrarea tuturor informațiilor referitoare la personaje istorice, la originea, filiația fiecăruia dintre ele, n.r.) a fost lărgită aria de cunoaștere. Această carte nu se poate citi, această carte se poate consulta. Din acest punct de vedere, ea rămâne de temelie, de acum încolo, pentru oricine va dori vreodată să studieze structurile puterii în vremea lui Ștefan cel Mare, pe ce se bizuie domnia, ce fel de oameni erau aceia. Avem, prin această carte, o imagine cu mai puține incertitudini despre epoca lui Ștefan cel Mare”.

Potrivit autorului, lucrarea este structurată pe patru secțiuni: „Boierii Sfatului domnesc”; „Boieri căzuți în război”; „Însemne heral­dice, cu stemele și sigiliile boierilor lui Ștefan cel Mare și ale celor de dinaintea lor”; „Boierii Moldovei - origini și descendențe”, cu perspectiva istoriografică asupra problemei stăpânirii funciare, supusă multă vreme presiunilor ideologice, aducând contribuții menite să lămurească evoluția boierimii și apariția răzeșilor, cei din urmă strâns legați, mai ales în folclor și literatură, de Ștefan cel Mare. „Sunt urmaș al răzeșilor de la Zăpodeni din județul Vaslui și, căutându-mi strămoșii, am descoperit multe lucruri care veneau în con­tra­dicție cu ceea ce învățam la școală, în manualul de istorie”, a explicat Lucian Lefter.

Lumea din spatele figurii unui domn popular

Profesorul Alexandru-Florin Platon a explicat că valoarea cercetării întreprinse de Lucian Lefter stă în faptul că aduce la suprafață o lume necunoscută, cea din jurul domnitorului moldovean, a cărui figură, printre ­cele mai populare din istoria noastră, a fost încărcată de clișee. „Prezentul este interesat de fi­gura lui Ștefan, cea care iese în evidență, dar ceea ce se află în jurul și în spatele acestei figuri aproape că nu se cunoaște. Lucian Lefter a adus la suprafață o parte din această lume a lui Ștefan cel Mare, a reconstituit conturul foarte vag al unor oameni, unor nume și rolul lor istoric. Ca să faci așa ceva e nevoie de efort - să faci genealogie, prosopografie, să știi sigilografie, heraldică”, a apreciat prof. Platon.

Acesta a vorbit și despre dificul­tățile unei astfel de cercetări, într-o cultură precum este cea româ­neas­că, ce s-a format mai mult pe ba­za oralității decât a documen­telor, izvoarelor scrise. „Un demers cu atât mai greu de realizat, cu cât elitele noastre nu au avut o continuitate. Au existat discon­tinuități în perioada premodernă și modernă. Acest caracter sincopat al vieții noastre sociale este și una dintre explicațiile felului în care arătăm astăzi”, a mai spus Alexandru-Florin Platon.

O carte pentru istorici, dar accesibilă și publicului

Lucrarea publicată de Lucian Lefter aduce contribuții consistente și lămuritoare privitoare la 114 mari boieri, care au făcut parte din Sfatul domnesc al lui Ștefan cel Mare, vorbește despre însemnele heraldice, stemele și sigiliile acestor boieri și ale celor de dinaintea lor, dar și despre originile și descendența boierimii moldo­vene, temă care l-a preocupat constant pe autor în ultimele decenii. Bazată pe o muncă de documen­tare riguroasă și migăloasă, cartea are mai ales meritul de a desțeleni porțiuni dintr-o perioadă istorică încă populată de fantasmele ideologiei comuniste și de numeroase clișee, fiind, așa cum aprecia profesorul Platon, „foarte importantă pentru profesioniștii istoriei, o cercetare adevărată, o cercetare model”. O carte a cărei calitate știin­țifică este pusă în valoare și de condiția grafică deosebită asigu­rată de Editura Mega din Cluj-Na­poca. De asemenea, volumul are o anexă inedită din punct de vedere conceptual - o planșă in extenso pe care pot fi vizualizate conexiunile genealogice între boierii de dinainte și din vremea lui Ștefan cel Mare.

Lucrarea are un stil proaspăt, o scriitură neînregimentată în cadrele rigide ale volumelor de specialitate, ceea ce o face accesi­bilă și unui public mai larg, nu doar cercetătorilor sau istoricilor.